Pocnet în volan când manevrezi pe loc: coloană, cardan de direcție sau casetă

Un pocnet simțit în volan la manevrele de parcare nu indică automat o casetă de direcție defectă. La viteză foarte mică, anvelopele opun o rezistență mare la rotire, iar efortul trece prin coloana de direcție, articulațiile cardanice, casetă, bielete și pivoți. Orice joc, prindere slăbită sau punct care se mișcă în trepte poate produce un zgomot scurt și o lovitură perceptibilă în volan.

Contează momentul exact în care apare. Un singur pocnet la schimbarea sensului de rotire sugerează un joc preluat între două piese. Pocnetele repetate pe toată cursa volanului pot indica o articulație care agață, un rulment de sarcină al amortizorului sau chiar frecarea arcului. Dacă zgomotul apare și pe denivelări, investigația trebuie extinsă dincolo de coloana de direcție.

Cum se separă zgomotul coloanei de cel al casetei

Coloana de direcție include rulmenți, îmbinări telescopice și, la multe mașini, un cardan cu una sau două cruci. Un joc mic în caneluri poate deveni audibil când întorci volanul pe loc și inversezi direcția. O articulație cardanică gripată poate transmite o senzație de agățare, urmată de eliberare bruscă. Zgomotul pare să vină de sub bord sau din zona pedalierului, iar volanul poate reveni neuniform după viraj.

Caseta produce, de regulă, o lovitură mai joasă, transmisă prin podea și puntea față. Jocul poate fi în angrenaj, în bucșa cremalierei, în articulațiile axiale sau în prinderile casetei pe subcadru. Un mecanic poate menține mâna pe carcasă și pe articulații în timp ce o a doua persoană mișcă volanul foarte puțin stânga-dreapta. Piesa în care se simte impulsul înainte ca roțile să se miște devine principalul suspect.

Vezi și:

Taxele românilor în 2027: ce dispare, ce rămâne și unde pot apărea costuri mai mari. Mamele ar putea scăpa de CASS

Nu trebuie ignorate flanșele amortizoarelor. La manevrarea pe loc, arcul elicoidal se răsucește odată cu ansamblul. Dacă rulmentul din flanșă este blocat, arcul acumulează tensiune și sare brusc în altă poziție, producând un pocnet puternic. Fenomenul poate fi observat uneori cu capota ridicată, fără ca mâinile să fie apropiate de piesele în mișcare.

Ce verificări evită schimbarea inutilă a pieselor

Începe prin a observa dacă pocnetul apare cu motorul pornit și oprit, dacă se repetă la fiecare schimbare de sens și dacă este mai puternic pe asfalt aderent decât pe o suprafață alunecoasă. Nu ține volanul forțat la capătul cursei. Solicitarea este mare, iar zgomotele produse în acea poziție pot proveni din limitarea mecanică sau din protecția servodirecției, fără să reproducă problema întâlnită în mers.

Pe elevator, verificarea trebuie făcută atât cu roțile suspendate, cât și cu puntea încărcată. Unele jocuri dispar când suspensia atârnă, iar o flanșă defectă se manifestă mai clar sub greutatea mașinii. Se controlează șuruburile coloanei, articulațiile cardanului, prinderile casetei, capetele de bară, bieletele axiale, pivoții și fixarea subcadrului. Urmele de rugină mișcată sau marcajele deplasate în jurul unui șurub pot indica o prindere care lucrează.

Dacă volanul are joc, se blochează momentan, revine greu sau direcția se modifică în mers, programează verificarea fără amânare. Un simplu zgomot poate rămâne mult timp neschimbat, dar o articulație care se gripează ori o prindere slăbită afectează controlul mașinii. Diagnosticul corect localizează impulsul înainte de înlocuirea casetei, una dintre cele mai scumpe concluzii trase prea repede.

Regizorul fenomenului horror „Obsession” revine cu un nou film. Seth Rogen spune că „Anything But Ghosts” este chiar mai bun