Parlamentul European trimite acordul UE–Mercosur la Curtea de Justiție a UE. Aplicarea ar putea fi amânată cu până la doi ani

ACTUALITATE
Parlamentul European trimite acordul UE–Mercosur la Curtea de Justiție a UE. Aplicarea ar putea fi amânată cu până la doi ani
Această fotografie surprinde ecrane care afișează rezultatele votului privind sesizarea juridică referitoare la acordul Mercosur, în timpul unei sesiuni de vot în Parlamentul European de la Strasbourg, în estul Franței, la 21 ianuarie 2026. Foto: Profimedia

Parlamentul European a aprobat miercuri sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu acordul comercial UE–Mercosur, pentru a verifica dacă prevederile acestuia sunt compatibile cu tratatele europene. Demersul duce, practic, la amânarea aplicării acordului cu aproximativ 18–24 de luni, cu excepţia situaţiei în care Comisia Europeană va decide punerea sa în aplicare provizorie.

Acordul UE–Mercosur ajunge la Curtea de Justiție a UE

Propunerea a fost adoptată cu 334 de voturi pentru, 324 împotrivă şi 11 abţineri, dintr-un total de 669 de eurodeputaţi prezenţi la vot, potrivit Agerpres. O a doua rezoluţie cu un obiectiv similar a fost respinsă, întrunind 225 de voturi favorabile, 402 împotrivă şi 13 abţineri.

Votul a avut loc pe fondul protestelor organizate de fermieri din mai multe state membre, care s-au adunat în faţa Parlamentului European pentru a-şi exprima opoziţia faţă de acord şi pentru a influenţa decizia eurodeputaţilor. Trimiterea acordului la CJUE suspendă, teoretic, intrarea sa în vigoare, însă Comisia Europeană păstrează opţiunea de a aplica tratatul temporar, până la pronunţarea Curţii.

Acordul UE–Mercosur ar urma să creeze una dintre cele mai mari zone de liber-schimb din lume, reunind Uniunea Europeană şi statele sud-americane Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay, cu o piaţă de peste 700 de milioane de consumatori. Documentul este conceput pentru a facilita exporturile europene de automobile, echipamente industriale, vinuri şi băuturi spirtoase către America Latină, în timp ce ar permite acces mai larg pe piaţa europeană pentru produse precum carnea de vită, zahărul, orezul, mierea şi soia provenite din statele Mercosur.

Oponenţii acordului susţin însă că acesta ar putea afecta grav agricultura europeană, prin creşterea importurilor de produse mai ieftine, care nu respectă întotdeauna standardele stricte impuse în UE. În lipsa unor mecanisme de control suficiente, criticii avertizează că fermierii europeni ar putea fi puşi într-o poziţie dezavantajoasă, atât din punct de vedere economic, cât şi al respectării normelor de mediu şi siguranţă alimentară.