Părintele ChatGPT compară consumul AI cu energia folosită de omenire: declarația care a aprins internetul
Inteligența artificială nu mai e doar o dezbatere tehnologică, ci una energetică. Iar la summitul India AI Impact din New Delhi, CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a ales să răspundă criticilor legate de impactul asupra mediului cu o comparație care a inflamat rapid rețelele sociale.
Într-un interviu acordat publicației indiene, Altman a respins vehement ideea că fiecare interogare ChatGPT ar consuma cantități absurde de apă, calificând astfel de afirmații drept complet rupte de realitate, informează Gizmodo.
A recunoscut totuși că, în trecut, centrele de date foloseau metode de răcire evaporativă, care implicau un consum semnificativ de apă. Mesajul lui? Problema este exagerată.
Summit destul de tensionat cu declarații care au un ecou global
Evenimentul din capitala Indiei a reunit lideri din tehnologie, într-un context deja tensionat de proteste și controverse. Printre momentele virale s-a numărat fotografia în care Sam Altman și Dario Amodei au refuzat să-și unească mâinile într-un gest simbolic de solidaritate, alături de premierul indian Narendra Modi. O imagine mică, dar cu subtext mare.
Altman a vorbit și despre nevoia urgentă de reglementare globală în domeniul AI, sugerând în același timp că unele companii ar putea folosi inteligența artificială drept paravan pentru a justifica concedieri deja planificate. Dar declarația care a dominat conversația online a fost cea legată de energie.
El a recunoscut că centrele de date consumă cantități importante de electricitate, însă a mutat responsabilitatea în curtea sectorului energetic, argumentând că soluția este accelerarea tranziției către energie nucleară și surse regenerabile precum eolianul și solarul.
Apoi a venit comparația care a ridicat sprâncene: „Și antrenarea unui om consumă multă energie.” Altman a argumentat că formarea unui individ presupune ani de viață, hrană, resurse și, la scară istorică, efortul acumulat al întregii civilizații umane. În logica lui, dacă ne îngrijorează energia consumată pentru antrenarea unui model AI, ar trebui să privim proporțional și la costul energetic al evoluției umane.
Inteligența artificială vs. civilizația umană: comparație forțată?
Afirmația este, tehnic vorbind, corectă: dezvoltarea umanității a implicat un consum masiv de resurse. Însă mulți au considerat paralela problematică. Pe internet, reacțiile au variat de la ironii până la critici dure, unii catalogând declarația drept distopică sau profund antiumană.
De ce această reacție puternică? Pentru că discuția despre impactul AI asupra mediului nu se poartă într-un vid. În prezent, nu există obligații clare pentru centrele de date de a publica cifre exacte privind consumul de apă și energie. Lipsa de transparență alimentează suspiciuni, iar acordurile stricte de confidențialitate din industrie îngreunează cercetarea independentă.
În acest context, comparația dintre modelele AI și întreaga istorie a civilizației pare, pentru critici, o diversiune retorică. Nu pentru că energia umană nu ar conta, ci pentru că discuția actuală vizează ritmul accelerat și concentrarea consumului în infrastructuri tehnologice opace.
Pe de altă parte, susținătorii industriei spun că fiecare salt tehnologic major a venit cu un cost energetic inițial ridicat. De la revoluția industrială la apariția internetului, infrastructura a necesitat investiții masive înainte ca eficiența să compenseze consumul.
Întrebarea reală pentru 2026 nu este dacă AI folosește energie, evident că o face. Întrebarea este cât, în ce condiții și cu ce transparență. Iar până când datele vor fi clare și verificabile, declarațiile spectaculoase, fie ele optimiste sau provocatoare, vor continua să alimenteze mai mult dezbaterea decât să o închidă.
Cert este că, într-o industrie care promite să redefinească viitorul, încrederea publicului devine la fel de importantă ca puterea de procesare. Iar comparațiile grandioase nu pot înlocui cifrele concrete.