Obligatoriu pentru toate mașinile noi care se vând în Europa din 2026, se schimbă semnalizarea la frână. Decizia de la Bruxelles inclusiv pentru șoferii români
Începând cu 7 iulie 2026, mașinile noi vândute în Uniunea Europeană intră sub o cerință de siguranță care schimbă ceva foarte vizibil pentru șoferi: felul în care o mașină semnalizează frânarea de urgență. În loc să te bazezi doar pe aprinderea clasică a stopurilor, vehiculele noi trebuie să aibă un semnal de oprire de urgență care atrage mai rapid atenția celor din spate, în special la viteze de drum întins.
Măsura este legată de regulile de omologare și de pachetul european de siguranță generală pentru vehicule, ceea ce înseamnă că nu e o „recomandare” și nici o dotare opțională. Dacă un model nu îndeplinește cerința după data-limită, nu mai poate obține omologare pentru a fi comercializat ca vehicul nou în UE, iar asta afectează direct ce ajunge în showroom-uri și în ofertele din România.
Cum funcționează noul semnal de oprire de urgență
În esență, vorbim despre ceea ce în legislație și în standardele tehnice apare ca emergency stop signal: un semnal luminos care indică faptul că șoferul a aplicat o decelerare puternică raportat la condițiile de drum. În materialele citate de presa europeană, implementarea pentru public este descrisă ca o lumină de frână care clipește în cazul unei frânări de urgență, tocmai ca să diferențieze o simplă reducere de viteză de un scenariu în care riscul de impact din spate crește brusc.
Pragul menționat frecvent este activarea la viteze mai mari de 50 km/h, iar logica e ușor de înțeles: la asemenea viteze, timpul de reacție și distanța de frânare fac ca avertizarea timpurie să fie crucială. În completare, după o oprire bruscă, sistemul poate declanșa automat avariile, iar stopurile pot rămâne aprinse, astfel încât mașina să fie mai ușor de remarcat de cei care vin din spate, inclusiv în condiții de ploaie, ceață sau trafic de autostradă.
Un detaliu important este că această schimbare nu „rescrie” regulile de condus, ci adaugă un strat de comunicare vizuală între mașini. Stopurile nu devin mai puțin relevante, dar în situațiile-limită apare un semnal mai agresiv ca ritm, menit să transmită clar pericolul. De aici și beneficiul major invocat de organizații auto: reducerea coliziunilor din spate, mai ales când frânarea puternică apare neașteptat, într-o coloană sau după un obstacol.
Ce înseamnă pentru șoferii români și pentru piață
Pentru șoferii din România, vestea principală este că regula se aplică vehiculelor noi, nu celor deja înmatriculate. Nu ai obligația să-ți modifici mașina actuală și nu apare un „val” de retrofit obligatoriu. Practic, schimbarea se va vedea treptat, pe măsură ce intră pe șosele generațiile noi de modele omologate după 7 iulie 2026.
În piață, efectul e mai interesant decât pare. Pentru constructori, cerința devine parte din pachetul standard de conformare, alături de alte sisteme cerute de cadrul european de siguranță generală. Pentru cumpărător, asta înseamnă că dotări care înainte apăreau pe anumite echipări sau pe anumite mărci vor deveni tot mai uniforme în segmentul de volum. În timp, diferența nu va mai fi „are sau nu are”, ci cât de bine e calibrat sistemul, cum se comportă în scenarii reale și cât de coerent interacționează cu restul asistențelor (de exemplu, frânarea automată de urgență).
Mai există și un efect de educație rutieră, chiar dacă indirect. Când vezi în față o mașină cu stopuri intermitente la frânare puternică, primești un semnal mai clar că trebuie să crești distanța și să anticipezi. În România, unde tamponările în lanț pe DN-uri și pe autostradă apar adesea din neatenție și distanțe prea mici, un astfel de limbaj vizual poate ajuta, fără să depindă de atenția perfectă a fiecărui șofer. Asta nu înlocuiește condusul preventiv, dar îți oferă o avertizare mai „tare” atunci când secundele contează.