Nu este prima dată când mitul „ambulanței care fură copii” provoacă violență în România. Ce s-a întâmplat în 2018

Nu este prima dată când mitul „ambulanței care fură copii” provoacă violență în România. Ce s-a întâmplat în 2018
Doina Popescu-Brăila, alături de „Ambulanța pentru literatură”, vehiculul confundat în 2018 cu presupusa „ambulanță care fură copii”
Ana Ionescu
Google Urmărește pe Google

Atacul asupra unei ambulanțe din județul Cluj, produs pe fondul unui zvon fals despre mașini care ar răpi copii, readuce în atenție o poveste care a mai avut consecințe grave în România. Cu opt ani în urmă, în București, o scriitoare a fost agresată după ce mai multe persoane au confundat vehiculul pe care îl folosea pentru un proiect cultural cu presupusa „ambulanță care fură copii”.

În cazul recent din Cluj, șase bărbați și o femeie au fost arestați preventiv după atacul asupra unei ambulanțe care transporta un pacient către spital. Potrivit informațiilor din anchetă, atacatorii ar fi acționat după ce au crezut informațiile false răspândite online despre presupuse ambulanțe care răpesc copii. Autospeciala a fost atacată cu pietre, bâte și topoare, iar șoferul a fost rănit.

Un episod izbitor de asemănător s-a produs în vara anului 2018, când legenda așa-numitei „ambulanțe negre” circula intens în România. Atunci, victima nu a fost un angajat al serviciilor medicale, ci scriitoarea Doina Popescu-Brăila.

Ce s-a întâmplat în 2018, în zona Gării de Nord

În noaptea de 4 iulie 2018, Doina Popescu-Brăila se afla într-o fostă ambulanță, parcată în apropierea Gării de Nord din București. Vehiculul fusese cumpărat și transformat pentru un proiect profesional și nu mai avea nicio funcție medicală.

Scriitoarea îl folosea pentru proiectul „Salvați literatura”, cu care călătorea prin țară și participa la târguri de carte. Practic, vechea ambulanță devenise un spațiu mobil folosit pentru activitatea sa literară și pentru vânzarea cărților.

În acea seară, mai multe persoane au observat vehiculul și au început să îl filmeze. Pe fondul zvonurilor care circulau în perioada respectivă despre o presupusă ambulanță care ar răpi copii, situația a degenerat.

Zeci de persoane s-au strâns în jurul mașinii, convinse că au descoperit vehiculul despre care auziseră în zvonurile răspândite în comunități și pe rețelele sociale. Cinci bărbați au reușit să deschidă portiera și au agresat-o pe femeia aflată în interior.

Cinci bărbați au fost identificați de polițiști

Incidentul a fost sesizat printr-un apel la 112, în jurul orei 23:30. Polițiștii Secției 3 au intervenit, iar verificările făcute atunci au stabilit că femeia fusese lovită de cinci bărbați.

Agresorii au fost identificați și duși la sediul poliției pentru audieri. Scriitoarea a primit îngrijiri medicale, însă a refuzat transportul la spital.

Polițiștii au verificat și vehiculul în jurul căruia se declanșase întreaga panică. S-a stabilit că era o mașină privată, care nu aparținea sistemului de ambulanță și nu avea utilitate medicală. Pe aceasta existau inclusiv elemente referitoare la proiectul „Salvați literatura”.

Autoritățile precizau încă de atunci că nu existau dovezi privind existența unei „ambulanțe negre” care să circule prin România pentru a răpi copii.

Sute de oameni s-au strâns apoi în fața secției de poliție

Intervenția polițiștilor nu a pus imediat capăt zvonului. În mediul online au apărut transmisii în direct, iar informația potrivit căreia ar fi fost descoperită presupusa „ambulanță care fură copii” a continuat să circule.

Sute de persoane s-au adunat în fața Secției 3 de Poliție, existând inclusiv suspiciuni exprimate de participanți că autoritățile ar încerca să ascundă cazul. În realitate, verificările poliției arătaseră că vehiculul era proprietate privată și fusese cumpărat pentru proiectul cultural al scriitoarei.

Cazul a ajuns ulterior în instanță. Procesul s-a încheiat după câțiva ani, iar agresorii au fost obligați să plătească victimei daune morale în valoare de 5.000 de euro.

Opt ani mai târziu, un zvon asemănător a dus la un nou atac

Diferențele dintre cele două episoade sunt importante, dar mecanismul care a declanșat violența este asemănător. În 2018, o fostă ambulanță folosită în scop cultural a fost confundată cu un vehicul despre care se spunea că ar răpi copii. În 2026, o ambulanță reală, care transporta un pacient către spital, a fost atacată după răspândirea online a unui zvon similar.

În cazul din Cluj, atacatorii au folosit pietre, bâte și topoare. O piatră aruncată asupra autospecialei a trecut prin geam și l-a rănit pe șofer. Șapte persoane au fost ulterior arestate preventiv.

Cele două incidente, petrecute la opt ani distanță, arată că legenda „ambulanței care fură copii” nu este un fenomen apărut odată cu actualele videoclipuri distribuite pe platformele sociale. Povestea circula deja în România și provocase violență cu mult înainte.

Ceea ce s-a schimbat este forma prin care zvonul poate ajunge la public. În cazul actual, informația falsă a fost alimentată de conținut distribuit pe TikTok, însă consecințele au ieșit rapid din mediul online: o ambulanță aflată într-o misiune reală a fost atacată, un șofer a fost rănit, iar șapte persoane au ajuns în arest preventiv.