Nivelul mării crește la nivel global, dar în Groenlanda se întâmplă un lucru bizar, conform unui studiu

Creșterea nivelului mărilor este una dintre cele mai discutate consecințe ale schimbărilor climatice. Totuși, în timp ce majoritatea regiunilor globului se confruntă cu riscul inundațiilor costiere, Groenlanda ar putea experimenta un fenomen invers: scăderea nivelului relativ al mării.

Un studiu publicat în 2026 și coordonat de geofiziciana Lauren Lewright de la Columbia University arată că, în funcție de scenariile de emisii, nivelul mării în jurul Groenlandei ar putea coborî semnificativ până la sfârșitul secolului, potrivit Nature Communications.

De ce contrazice Groenlanda tendința globală a creșterii nivelului mării

La nivel mondial, creșterea concentrației gazelor cu efect de seră determină acumularea căldurii în atmosferă. Oceanele absorb o mare parte din această energie suplimentară, iar apa se dilată pe măsură ce se încălzește, proces cunoscut sub numele de expansiune termică. Acesta este considerat principalul motor al creșterii nivelului mărilor în deceniile următoare.

În cazul Groenlandei, însă, intervine un mecanism diferit. Insula este acoperită în proporție de aproximativ 80% de o calotă glaciară uriașă, cu o grosime ce ajunge la peste un kilometru. Această masă imensă de gheață apasă asupra scoarței terestre.

Vezi și:

Prognoza meteo actualizată pentru Paște 2026. Meteorologii anunță surprize de la vreme în weekendul 11–12 aprilie

Horoscopul săptămânii 16–22 martie 2026: Mercur își încheie retrogradarea, iar zodiile au parte de un nou început

Pe măsură ce gheața se topește, într-un ritm estimat la aproximativ 200 de miliarde de tone anual, presiunea exercitată asupra solului scade, iar terenul începe să se ridice.

Acest fenomen, cunoscut în geofizică drept ajustare izostatică, face ca uscatul să se înalțe pe măsură ce greutatea gheții dispare. Astfel, nivelul relativ al mării, adică raportul dintre suprafața apei și înălțimea terenului, ajunge să scadă.

Care sunt scenarii climatice și cât de mult ar putea „ieși” Groenlanda din ocean

Cercetătorii au combinat date istorice privind variațiile nivelului mării și modificările de altitudine ale terenului cu modele informatice capabile să simuleze reacția scoarței terestre după retragerea ghețarilor. Pe baza acestor analize, au fost evaluate două scenarii climatice majore: unul optimist, cu emisii reduse, și unul pesimist, cu emisii ridicate.

Vezi și:

Descoperirea incredibilă din Alaska: gheața antică ce poate rescrie istoria climei se pierde sub ochii cercetătorilor

Descoperire arheologică de mare însemnătate: care este legătura dintre comunitățile paleo-inuite și Groenlanda, conform oamenilor de știință

În varianta în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt limitate, Groenlanda ar putea câștiga aproximativ 0,9 metri de teren suplimentar până la finalul secolului XXI, ca efect al scăderii nivelului relativ al mării.

În scenariul în care emisiile continuă la niveluri ridicate, ridicarea terenului ar putea ajunge la aproximativ 2,5 metri. Această diferență semnificativă ar transforma în mod vizibil linia de coastă a teritoriului autonom.

Un alt factor esențial este gravitația. O calotă glaciară masivă exercită o atracție gravitațională asupra apei din jur, „trăgând” practic suprafața oceanului spre ea. Pe măsură ce masa de gheață se reduce, forța gravitațională scade, iar apa se redistribuie, contribuind suplimentar la diminuarea nivelului mării în proximitatea Groenlandei.

Deși fenomenul poate părea pozitiv la prima vedere, implicațiile sunt complexe. Majoritatea populației Groenlandei trăiește în zonele de coastă, iar modificările liniei țărmului pot afecta infrastructura portuară, activitățile economice și securitatea alimentară. Porturile, instalațiile de pescuit și alte facilități construite pentru un anumit nivel al apei ar putea deveni mai greu accesibile.

Studiul arată că schimbările climatice nu produc efecte uniforme la nivel global. În timp ce numeroase regiuni se pregătesc pentru inundații și retragerea țărmurilor, Groenlanda se confruntă cu un scenariu opus, generat de interacțiunea dintre topirea gheții, dinamica scoarței terestre și câmpul gravitațional.

Care sunt cei mai mari importatori și exportatori ai României. Locurile ocupate de Lidl, Dacia și Porsche