Motivul pentru care Maduro nu figura ca președinte al Venezuelei pentru România. Ţara noastră nu are nici ambasadă la Caracas

România se aliniază pozițiilor Uniunii Europene în privința recunoașterii internaționale a statelor și liderilor politici, iar cazul Venezuelei este unul elocvent pentru modul în care politica externă românească este ghidată de criterii democratice și de drept internațional. Din acest motiv, Nicolás Maduro nu figura pentru România drept președinte legitim al Venezuelei, iar țara noastră nu are nici ambasadă la Caracas.

Nicolas Maduro nu a fost recunoscut de România ca preşedinte

Nicolas Maduro a ajuns la putere în 2013, după moartea lui Hugo Chávez, și a organizat mai multe rânduri de alegeri contestate. Comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană, a pus sub semnul întrebării corectitudinea proceselor electorale, acuzând fraude, lipsa transparenței și restricționarea opoziției. Situația a atins un punct critic în iulie 2024, când Maduro a fost acuzat că a falsificat rezultatele alegerilor prezidențiale, în condițiile în care oponentul său, Edmundo González Urrutia, ar fi obținut peste 60% din voturi. Observatorii internaționali nu au putut valida scrutinul, iar suspiciunile au fost amplificate de criza economică profundă, de restrângerea libertăților fundamentale și de persecuțiile politice.

În acest context, România, ca stat membru UE, nu l-a recunoscut pe Maduro drept lider legitim al Venezuelei. De altfel, Bucureștiul nu are ambasadă la Caracas, relațiile diplomatice fiind înghețate. La nivel internațional, Maduro a continuat însă să fie recunoscut de Rusia, China și alte state cu orientări geopolitice similare.

Situația din Venezuela a cunoscut o turnură majoră la începutul lunii ianuarie 2025, când armata americană l-a capturat pe Nicolás Maduro. La scurt timp, armata venezueleană a anunțat recunoașterea vicepreședintei Delcy Rodríguez ca președinte interimar pentru o perioadă de 90 de zile, în baza unei decizii a Curții Supreme. Ministrul apărării, Vladimir Padrino López, a făcut apel la calm și la reluarea activităților cotidiene, într-un moment de maximă instabilitate politică.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Alţi preşedinţi pe care România nu îi recunoaşte

Venezuela nu este însă un caz izolat. România nu îl recunoaște nici pe Aleksandr Lukașenko ca lider legitim al Belarusului. Alegerile din 2020 și 2025 au fost catalogate de organizații internaționale drept fraudate, iar Uniunea Europeană a refuzat oficial să-i recunoască mandatele. Lukașenko, aflat la putere din 1994, este susținut în principal de Rusia, unul dintre puținii săi aliați externi.

De asemenea, România nu recunoaște regimul taliban din Afganistan, instalat la putere în 2021. Motivele sunt legate în special de încălcarea gravă a drepturilor omului, în special ale femeilor. Ambasada României din Kabul a fost închisă, iar singurul stat care recunoaște oficial regimul taliban este Rusia, care în 2025 a acceptat acreditarea unui ambasador taliban.

În plan teritorial, România nu recunoaște independența Kosovo, declarată unilateral în 2008. Bucureștiul a invocat încălcarea dreptului internațional și riscul creării unor precedente periculoase pentru minoritățile etnice. Poziția României este împărtășită de doar patru alte state membre UE. Deși nu există relații diplomatice oficiale, România are un Birou de Legătură la Priștina.

Totodată, România nu recunoaște Taiwanul ca stat independent, respectând politica „unei singure Chine”, și nici regiunile separatiste Transnistria sau Ciprul de Nord, nerecunoscute pe plan internațional. Toate aceste exemple ilustrează o politică externă prudentă, axată pe respectarea normelor internaționale, a principiilor democratice și a consensului european.