Mersul la viteză mică, interzis prin lege în România. Situația în care ar trebui să fii sancționat, detaliile din Codul Rutier

Ideea că „nu ai voie să mergi încet” circulă des, mai ales când vine vorba de autostradă sau drum expres. În realitate, Codul Rutier nu funcționează ca o oglindă a limitelor maxime, cu o „limită minimă” implicită peste tot. Există însă două concepte diferite care se amestecă frecvent: condiția de acces pe drumuri de mare viteză și viteza minimă obligatorie semnalizată prin indicator.

De aici apar confuzii și discuții aprinse în trafic. Unii șoferi cred că pot fi amendați dacă merg cu 80 km/h pe autostradă, alții sunt convinși că nimeni nu poate fi sancționat indiferent cât de încet merge. Adevărul e între cele două: există situații în care „mersul prea încet” e contravenție, dar doar în condiții strict definite.

Condiția de acces pe autostradă nu este o viteză minimă de deplasare

Codul Rutier interzice pe autostrăzi și drumuri expres circulația vehiculelor care, prin construcție sau din alte cauze, nu pot depăși 50 km/h. Aceasta nu este o „viteză minimă obligatorie” pentru toți, ci o regulă de acces: anumite categorii de vehicule sau vehicule aflate în stare tehnică precară, care nu pot ține un ritm minim de siguranță, nu au ce căuta acolo. E motivul pentru care tractoarele, mopedele sau utilajele lente sunt excluse, iar regula se aplică indiferent de bunăvoința șoferului. (Art. 74 din OUG 195/2002)

Diferența e importantă: regula de acces spune cine are voie să intre pe un drum de mare viteză, nu cu ce viteză trebuie să te deplasezi în orice moment după ce ai intrat. În practică, poți avea situații perfect legitime în care viteza ta scade mult sub limita maximă: trafic aglomerat, coloană, ceață, polei, ploaie torențială, o defecțiune tehnică apărută în mers (caz în care trebuie să părăsești cât mai rapid zona de risc). În astfel de contexte, „mersul încet” nu e doar permis, ci poate fi singura opțiune sigură.

Vezi și:

Prognoza meteo actualizată pentru Paște 2026. Meteorologii anunță surprize de la vreme în weekendul 11–12 aprilie

Horoscopul săptămânii 16–22 martie 2026: Mercur își încheie retrogradarea, iar zodiile au parte de un nou început

Când devine contravenție mersul „nejustificat” cu viteză prea mică

Contravenția de care se vorbește cel mai des apare în OUG 195/2002 la articolul care sancționează conducerea „în mod nejustificat” cu o viteză cu cel puțin 10 km/h sub limita minimă obligatorie stabilită pe tronsonul respectiv. Cheia este limita minimă obligatorie stabilită pe tronson. Cu alte cuvinte, trebuie să existe o limită minimă impusă explicit, de regulă prin indicator rutier de tip „viteză minimă obligatorie”. Fără un astfel de prag, fapta nu are cum să fie încadrată exact pe această prevedere. (Art. 99 alin. 1 pct. 1)

A doua cheie este cuvântul „nejustificat”. Asta înseamnă că legea țintește mersul intenționat sau lipsit de motiv real, care incomodează traficul într-o zonă unde autoritatea a considerat că trebuie menținut un ritm minim. Dacă există un motiv obiectiv, cum ar fi condițiile meteo, vizibilitatea, o problemă tehnică sau o situație de siguranță, discuția se schimbă complet. În plus, există și o obligație generală ca participanții la trafic să nu afecteze fluența și siguranța circulației, însă aceasta nu înlocuiește cerința concretă a unui indicator de viteză minimă atunci când vrei să aplici exact contravenția din Art. 99.

De ce nu vezi amenzi pentru mers prea lent și ce înseamnă asta pentru tine

Motivul practic pentru care sancțiunea e rar invocată este simplu: în România, în prezent, nu există drumuri pe care să fie instituită o viteză minimă obligatorie de deplasare în sensul prevăzut de Art. 99, adică un prag minim clar semnalizat care să permită măsurarea și sancționarea. De aici concluzia din presa auto: sancțiunea există teoretic, dar nu are unde să se aplice în forma ei „curată”, fiindcă lipsește tronsonul cu limită minimă obligatorie.

Asta nu înseamnă că e o idee bună să rulezi extrem de încet pe autostradă „pentru că nu există amendă”. Dincolo de legal, intri într-o zonă de risc major: diferențe mari de viteză între vehicule, reacții întârziate, manevre de evitare, tamponări în lanț. Dacă ai o problemă reală și nu poți menține un ritm sigur, soluția practică este să semnalizezi, să folosești banda din dreapta, să eviți banda a doua, iar dacă situația o cere să te retragi cât mai repede într-un loc sigur. Dacă nu ai motiv real și doar „ții banda” cu o viteză foarte mică, chiar dacă sancțiunea specifică din Art. 99 nu se aplică în lipsa unui indicator, te expui la situații în care polițistul poate interveni pentru alte abateri conexe, mai ales dacă ajungi să pui în pericol traficul.

Care sunt cei mai mari importatori și exportatori ai României. Locurile ocupate de Lidl, Dacia și Porsche