„Menopauza este naturală, dar suferința nu este o obligație”. Ce spun medicii despre terapia de substituție hormonală

ACTUALITATE
„Menopauza este naturală, dar suferința nu este o obligație”. Ce spun medicii despre terapia de substituție hormonală
Dr. Ioana Chioreanu, MedLife

Terapia de substituție hormonală (TSH) rămâne unul dintre cele mai controversate subiecte din medicina dedicată femeii. Mai mult de două decenii, femeile au privit-o cu teamă, în special din cauza riscului de cancer mamar sau evenimente tromboembolice. ,,S-au reanalizat datele pe subgrupuri și, în noiembrie 2025, FDA a scos terapia de substituție hormonală din acel “black box”, adică din căsuța neagră, specificând că riscurile depind de vârsta de inițiere”, a precizat Dr. Ioana Chioreanu-Cojocaru, medic specialist obstetrică-ginecologie MedLife Genesys Arad, explicând că datele științifice actuale schimbă radical perspectiva.

Cum a apărut frica de hormoni

Teama legată de hormonii de substituție a apărut ca urmare a studiului Women’s Health Initiative (WHI) efectuat în urmă cu mai bine de 20 ani, al cărui demers a fost întrerupt din cauza faptului că s-ar fi ajuns la concluzia că estrogenul poate crește riscul bolilor tromboembolice și progesteronul poate crește riscul neoplaziei de sân. De atunci, terapia de substituție a fost demonizată.

Dr. Ioana Chioreanu-Cojocaru a lămurit cum stau lucrurile: „În studiul acesta au fost introduse femei cu media de vârstă de 63 ani, fie că au avut comorbidități asociate fie că nu. Nu a fost luată în considerare calea de administrare a hormonilor – oral, transdermic, intravaginal, tipul hormonilor – de sinteză sau bioidentici, și timpul scurs de la intrarea la menopauză.”

În opinia medicului, nu se poate compara o pacientă de 70 ani cu una de 50 ani, timpul de la instalarea menopauzei și cel de inițiere a terapiei să fie sub 10 ani, tipul de hormoni administrat, și calea de administrare. În medicina anului 2026, abordarea este mult mai nuanțată: „Riscul cancerului de sân depinde de tipul de terapie și de durată, contează foarte mult și istoricul pacientei, antecedentele heredo-colaterale, tipul de progesteron sintetic sau micronizat.”

Dr. Chioreanu-Cojocaru le oferă pacientelor care o întreabă la cabinet despre această terapie o comparație relevantă: „Fumatul sau obezitatea sunt factori de risc mult mai mari, cu până la 30% în neoplazia mamară, față de progesteronul micronizat, care este nesemnificativ la utilizarea sub 5 ani.”

Hormonii și longevitatea: mai mult decât controlul bufeurilor

Terapia hormonală nu înseamnă doar reducerea simptomelor de menopauză. „Terapia de substituție hormonală este o piesă cheie în longevitate, pentru că îmbunătățește unii dintre cei mai importanți factori: mobilitatea – prin prevenția osteoporozei, cogniția și scăderea riscului bolii Alzheimer, și protecția cordului prin reducerea riscului de boli cardiovasculare, toate datorită estrogenului.”

Medicul ginecolog a subliniat un aspect esențial: „Îmbătrânirea nu pot spune că o încetinește, dar cu siguranță îmbunătățește calitatea vieții. Și despre asta este vorba în procesul de îmbătrânire – nu avem cum să îl stopăm, dar putem să îl facem frumos și sănătos.”

Timing-ul face diferența

Momentul inițierii terapiei este crucial, în opinia medicului. „Da, timingul este foarte important atât pentru riscuri cât și pentru beneficii, iar recomandările sunt sub 60 ani sau sub 10 ani de la inițierea menopauzei.”

Mai mult, cu cât este inițiată terapia de substituție hormonală mai repede, poate încă din perioada de perimenopauză, efectele sănătății pe termen lung sunt mai bune.Dovezile științifice arată că terapia începută mai devreme după menopauză (în primii 10 ani sau până la 60 de ani) pare să aibă un profil de risc–beneficiu mai favorabil.

Disconfortul vaginal se ameliorează în primele săptămâni, în timp ce libidoul crește progresiv pe parcursul a câteva luni pe măsură ce se restabilește echilibrul hormonal.

Creierul, anxietatea și „brain fog-ul”

Un capitol tot mai discutat este impactul hormonal asupra creierului. „Estrogenii sunt neuromodulatori. Când scad apare acel brain fog, dificultăți de concentrare, probleme de memorie, anxietate. Pentru multe femei acestea apar brusc în primii ani de tranziție către menopauză,” a explicat dr. Chioreanu-Cojocaru.

Datele sunt încurajatoare în ceea ce privește alte patologii: „Terapia de substituție hormonală inițiată mai devreme este asociată cu performanță cognitivă mai bună și scade riscul bolii Alzheimer cu 35%.”

Revizuiri științifice, apărute în literatura medicală arată că terapia hormonală reduce riscul de fracturi osoase postmenopauză, este și tratament de primă linie pentru sindromul genito-urinar al menopauzei. Mai mult, poate ajuta și la pierderea unor kilograme în plus.

Este important de specificat că terapia de substituție nu este un tratament de slăbit, dar indirect ajută procesul,” a precizat medicul, argumentând că în menopauză scade metabolismul bazal, masa musculară și crește rezistența la insulină. Se redistribuie grăsimea abdominală, iar somnul fragmentat crește cortizolul. „În momentul în care echilibrăm hormonal pacienta, organismul răspunde la procesul de slăbire împreună cu o alimentație corectă și efectuarea antrenamentelor cu greutăți.”

Medicina personalizată, nu tratament „după șablon”

„Menopauza este naturală, dar simptomele date de ea nu sunt o obligație. Nu este obligatoriu să sufere în tăcere, iar ajutorul medical nu înseamnă a merge împotriva naturii, ci a avea grijă de propria calitate a vieții, pentru că medicina modernă oferă opțiuni,” a subliniat dr. Chioreanu-Cojocaru.

„Personalizarea înseamnă să nu mai tratăm după șablon. Dacă două femei au aceeași vârstă pot avea nevoi diferite.” Evaluarea include istoricul personal și familial, riscurile, simptomele predominante, dorințele pacientei, alegerea căii de administrare și ajustarea tratamentului pe parcurs.

Surse:

https://www.mdpi.com/1422-0067/26/22/11098

https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/195214

Articol susținut de MedLife.