Mașina electrică pe care o închiriezi cu 10 euro pe oră și se încarcă direct de la soare, complet gratis
Un proiect lansat în zona metropolitană Boston încearcă să rezolve simultan două dintre problemele care încetinesc adoptarea automobilelor electrice: prețul ridicat al unei mașini personale și dificultatea instalării stațiilor de încărcare. În loc să construiască puncte clasice conectate la rețeaua electrică, autoritățile locale au instalat stații solare autonome și le-au asociat cu automobile electrice Zipcar disponibile pentru închiriere.
Programul CommunityEV Carshare funcționează inițial în patru comunități din zona Boston, în apropierea unor noduri de transport și a unor locuințe administrate de autoritățile publice. Utilizatorii pot rezerva mașinile prin Zipcar, iar tariful este cuprins între aproximativ 9,5 și 11,3 euro pe oră. Anumite persoane eligibile beneficiază de un preț redus.
Ideea nu este să înlocuiască mașina personală pentru toate deplasările, ci să ofere acces ocazional la un automobil celor care nu au nevoie sau nu își permit să dețină unul. Pentru cumpărături voluminoase, o vizită în afara orașului sau o deplasare într-o zonă slab deservită de transportul public, închirierea pentru câteva ore poate fi mai ieftină decât întreținerea permanentă a unui vehicul.
Stația solară nu are nevoie de șanțuri, cabluri sau racord la rețea
Elementul central al proiectului este sistemul EV ARC produs de Beam Global. Stația generează electricitate prin panouri fotovoltaice, o stochează în propria baterie și poate încărca două automobile în același timp. Nu are nevoie de racordare la rețeaua electrică, săpături, cabluri subterane sau lucrări complicate de construcție.
Această abordare poate reduce semnificativ timpul de instalare. O stație clasică poate necesita avize, proiectare, autorizații, extinderea rețelei și intervenții asupra parcării. Într-un cartier vechi sau într-o zonă în care infrastructura electrică este deja încărcată, costurile pot deveni mai mari decât prețul echipamentului propriu-zis.
Producătorul susține că o singură stație poate genera într-o zi suficientă energie pentru aproximativ 426 km de deplasare. Valoarea depinde inevitabil de vreme, anotimp și poziționarea panourilor, dar este potrivită pentru un serviciu în care automobilele parcurg trasee relativ scurte și rămân parcate o mare parte din timp.
Călătoria mediană realizată cu un automobil electric Zipcar în Boston are aproximativ 41 km. După o asemenea deplasare, vehiculul poate reveni la stație și poate petrece câteva ore încărcându-se lent din energia acumulată de sistemul solar.
Faptul că stația nu consumă energie din rețeaua locală elimină și costul direct pe kilowatt-oră pentru operator. Aceasta nu înseamnă că energia este complet gratuită, deoarece echipamentul trebuie cumpărat sau închiriat, întreținut și eventual reparat. În cadrul proiectului, autoritatea regională închiriază stațiile, reducând investiția inițială.
Un model interesant pentru cartierele din București și orașele mici
Un asemenea sistem ar putea fi relevant și în România, mai ales în cartierele în care locuitorii nu au locuri de parcare proprii și nu pot instala încărcătoare la bloc. În București, Cluj-Napoca sau Timișoara, multe persoane ar folosi o mașină doar pentru deplasările de weekend, însă ajung să cumpere una deoarece alternativele de carsharing nu acoperă toate zonele.
O stație solară autonomă ar putea fi instalată într-o parcare publică, lângă o gară, într-un campus universitar sau într-o comună aflată în apropierea unui oraș mare. Lipsa racordului la rețea ar elimina una dintre cele mai lente etape ale proiectului.
Sistemul are totuși limite evidente. Producția solară scade iarna și în zilele cu nori, iar mai multe călătorii lungi realizate consecutiv pot consuma energia mai repede decât este produsă. Nu este o soluție destinată încărcării rapide a zeci de automobile pe zi.
Pentru un serviciu de carsharing bine planificat, ritmul lent poate fi însă suficient. Automobilele personale sunt parcate cea mai mare parte a timpului, iar mașinile comune pot fi distribuite astfel încât fiecare punct să deservească un număr realist de utilizatori.
Proiectul american va testa dacă această combinație poate aduce mobilitatea electrică în comunități care au fost ignorate de serviciile comerciale. Dacă rezultatele sunt bune, stațiile pot fi mutate sau extinse fără investiții permanente în infrastructură.
În România, succesul ar depinde de protejarea echipamentelor, administrarea locurilor de parcare și existența unui operator capabil să întrețină mașinile. Tehnologia nu rezolvă singură toate aceste probleme, dar poate reduce considerabil costul și timpul necesare pentru lansarea unui serviciu local.