Legătura dintre tatuaje și sistemul imunitar: Descoperirea științifică care i-ar putea face pe mulți să se gândească de două ori

Tatuajele au devenit parte din peisajul cotidian, de la simboluri discrete până la desene care acoperă suprafețe mari ale corpului.

Dincolo de semnificația personală sau estetică, ele presupun însă o interacțiune biologică complexă, încă insuficient înțeleasă de știință. Odată injectată în piele, cerneala nu rămâne inertă, iar sistemul imunitar este primul care reacționează.

Cercetările recente arată că tatuajele nu sunt simple marcaje permanente, ci surse de expunere pe termen lung la substanțe chimice străine organismului. Întrebarea-cheie nu mai este dacă aceste substanțe ajung în corp, ci ce efecte pot avea ele asupra sănătății în timp, se arată în The Conversation.

Ce conțin, de fapt, cernelurile pentru tatuaje

Cernelurile utilizate în tatuaje sunt amestecuri chimice complexe. Ele includ pigmenți pentru culoare, solvenți care permit distribuirea sub piele, conservanți și impurități rezultate din procesul de fabricație. Problema majoră este că mulți dintre acești pigmenți nu au fost creați inițial pentru uz medical.

O parte dintre coloranți provin din industrii precum vopselele auto, materialele plastice sau tonerele pentru imprimante. În unele cazuri, analizele au identificat urme de metale grele, nichel, crom, cobalt sau chiar plumb, substanțe cunoscute pentru potențialul lor toxic și capacitatea de a declanșa reacții alergice.

În plus, anumite cerneluri conțin compuși organici precum coloranții azoici sau hidrocarburi aromatice policiclice. Acești compuși pot deveni problematici atunci când sunt expuși la radiații UV sau la proceduri de îndepărtare cu laser, degradându-se în substanțe asociate, în studiile de laborator, cu mutații genetice sau efecte cancerigene.

Cum reacționează sistemul imunitar la tatuaje

Procesul de tatuare presupune injectarea cernelii în derm, stratul profund al pielii. Organismul recunoaște imediat particulele de pigment ca fiind corpuri străine. Celulele sistemului imunitar încearcă să le elimine, dar dimensiunea lor le face dificil de transportat și distrus complet.

Rezultatul este o „capturare” a pigmentului în celulele pielii, ceea ce explică permanența tatuajelor. Pe termen lung însă, acest mecanism menține un nivel scăzut, dar constant, de activitate imunitară locală.

Studiile au arătat că o parte din pigment nu rămâne în piele. Particulele pot migra prin sistemul limfatic și se pot acumula în ganglionii limfatici, structuri esențiale pentru coordonarea răspunsului imun. Impactul pe termen lung al acestei acumulări nu este încă clar, dar ridică semne de întrebare legate de expunerea prelungită a sistemului imunitar la substanțe potențial toxice.

Inflamație, vaccinuri și riscuri pe termen lung

Cercetări recente sugerează că pigmenții de tatuaj pot influența modul în care funcționează sistemul imunitar. În anumite condiții, aceștia pot menține inflamația activă în țesuturile din apropiere timp de săptămâni sau chiar luni.

Există și date care indică faptul că prezența cernelii în zona unde este administrat un vaccin poate modifica răspunsul imun. În unele cazuri, s-a observat o reacție mai slabă la anumite vaccinuri, fără ca acest lucru să însemne că tatuajele le fac nesigure. Mai degrabă, rezultatele sugerează că pigmenții pot interfera cu semnalele chimice prin care celulele imunitare comunică între ele.

În prezent, nu există dovezi epidemiologice solide care să lege direct tatuajele de apariția cancerului la oameni. Totuși, studiile pe animale și în laborator arată că anumite substanțe din cerneală se pot transforma, în timp, în compuși toxici, mai ales sub influența luminii solare sau a laserelor utilizate pentru îndepărtare.

Reacții alergice, infecții și lipsa reglementării

Cele mai frecvente probleme asociate tatuajelor rămân reacțiile alergice și inflamațiile cronice. Cernelurile roșii sunt cel mai des implicate, fiind asociate cu mâncărimi persistente, umflături sau formarea de granuloame, noduli inflamatori care apar atunci când organismul încearcă să izoleze substanțe pe care nu le poate elimina.

Există și riscuri de infecție, mai ales atunci când nu sunt respectate normele de igienă. Bacterii precum Staphylococcus aureus sau virusuri precum hepatita B și C pot fi transmise în condiții improprii.

O problemă majoră rămâne reglementarea. În multe țări, cernelurile pentru tatuaje sunt supuse unor controale mai puțin stricte decât produsele cosmetice sau medicale, iar listele complete de ingrediente nu sunt întotdeauna obligatorii. Uniunea Europeană a introdus recent reguli mai dure, dar la nivel global situația este inegală.

Ce știm și ce rămâne de aflat

Pentru majoritatea oamenilor, tatuajele nu provoacă probleme grave de sănătate. Totuși, ele reprezintă o formă de expunere chimică pe termen lung, iar efectele cumulative sunt încă insuficient studiate. Pe măsură ce tatuajele devin mai mari, mai numeroase și mai colorate, crește și cantitatea totală de substanțe introduse în organism.

Știința abia începe să înțeleagă cum interacționează aceste substanțe cu sistemul imunitar de-a lungul deceniilor. În acest context, nevoia de cercetare suplimentară, transparență și reglementare mai strictă devine tot mai evidentă.