Inteligența artificială devine parte din rutina zilnică a românilor: adopție accelerată și prudență tot mai mare

Instrumentele de inteligență artificială sunt tot mai prezente în viața de zi cu zi a românilor, iar ritmul de adopție arată o schimbare profundă de comportament digital.

În doar un an, ponderea utilizatorilor care folosesc AI în activități cotidiene a crescut semnificativ, semn că tehnologia nu mai este percepută ca o noutate experimentală, ci ca un instrument funcțional, integrat în decizii concrete.

Această expansiune nu este însoțită însă de o creștere proporțională a încrederii necritice. Din contră, datele indică o scădere a nivelului de încredere ridicată în informațiile generate automat, ceea ce sugerează o relație mai matură între utilizatori și sistemele AI. Românii folosesc mai mult aceste tehnologii, dar le evaluează mai atent.

Utilitate practică, dar conștientizarea riscurilor crește

Percepția asupra inteligenței artificiale se transformă rapid în mediul urban. O parte semnificativă a populației consideră AI un instrument util în activitățile zilnice, în special în rândul tinerilor adulți.

Totodată, tot mai mulți utilizatori recunosc existența unor riscuri asociate utilizării excesive sau necritice a acestor tehnologii, mai ales în segmentele de populație cu venituri ridicate și nivel mai mare de alfabetizare digitală.

Zonele principale în care AI este utilizată frecvent sunt căutarea de informații, sprijinul profesional și procesele de învățare.

Creșteri consistente se observă în folosirea inteligenței artificiale la locul de muncă, dar și în organizarea personală, planificare, gestionarea sarcinilor și structurarea activităților zilnice. Aceste tendințe arată o mutare a AI din zona de „instrument de explorare” în cea de „instrument operațional”.

Platforme dominante și tipare de utilizare

În ecosistemul platformelor AI, există o concentrare clară a preferințelor utilizatorilor. ChatGPT rămâne principala platformă utilizată, cu o adopție masivă în rândul tinerilor profesioniști și al persoanelor cu venituri peste medie.

Alte sisteme precum Gemini și Microsoft Copilot ocupă poziții secundare, cu audiențe mai nișate, corelate cu anumite segmente de vârstă și profiluri socio-economice.

Din punct de vedere al modului de interacțiune, comunicarea prin text rămâne dominantă, fiind preferată de majoritatea utilizatorilor.

Interacțiunea vocală există, dar este încă minoritară, ceea ce indică faptul că AI este percepută mai degrabă ca un instrument de lucru și analiză decât ca un asistent conversațional în sens clasic.

Influența AI asupra consumului și deciziilor economice

Unul dintre cele mai relevante efecte ale integrării inteligenței artificiale în viața cotidiană este impactul asupra comportamentului de consum.

Majoritatea utilizatorilor folosesc AI pentru a se informa despre produse și branduri, iar o proporție semnificativă declară că aceste instrumente influențează direct deciziile de cumpărare.

AI este utilizată pentru:

• compararea ofertelor și a prețurilor,
• sintetizarea recenziilor,
• filtrarea informațiilor comerciale,
• generarea de recomandări personalizate.

Componenta de recomandări personalizate este în creștere accelerată, mai ales în rândul tinerilor activi profesional și al utilizatorilor cu venituri medii și peste medie. Această tendință indică o schimbare de paradigmă: inteligența artificială nu mai este doar o sursă de informație, ci un actor activ în procesul decizional economic.

O relație mai matură între utilizatori și tehnologie

Evoluția datelor arată clar o dublă dinamică: adopție rapidă și prudență crescută. Românii folosesc mai mult AI, dar devin mai selectivi în privința informațiilor acceptate automat.

Combinația sugerează o etapă de maturizare digitală, în care inteligența artificială este percepută ca un instrument util, nu ca o autoritate absolută.

AI începe să fie integrată ca parte a unui ecosistem decizional mai larg, în care utilizatorii combină informațiile generate automat cu evaluarea critică, experiența personală și alte surse de informare. Nu asistăm la o dependență tehnologică necritică, ci la o integrare funcțională și adaptivă.

Transformarea indică faptul că inteligența artificială devine infrastructură invizibilă a vieții cotidiene: prezentă, utilă, dar tot mai atent filtrată.

Dacă trendul se menține, România va intra într-o etapă de utilizare structurată a AI, în care accentul nu va mai fi pus pe noutate, ci pe eficiență, responsabilitate și integrare reală în procesele sociale, economice și profesionale.