Postarea făcută de Casă Albă, după întâlnirea pentru soarta Groenlandei: „Ce direcţie?”. Germania trimite primii militari pe insulă. Update
O reuniune la nivel înalt desfășurată miercuri la Washington, între vicepreședintele american JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei, ar putea avea implicații majore asupra viitorului strategic al celei mai mari insule din lume. Întâlnirea are loc într-un context extrem de sensibil, marcat de declarații recente ale președintelui Donald Trump privind „necesitatea” ca Statele Unite să preia controlul asupra Groenlandei din motive de securitate națională.
Întâlnirea care poate decide soarta Groenlandei
Update miercuri, ora 21:50. Germania va trimite joi o „echipă de recunoaștere” formată din 13 militari în Groenlanda, într-o misiune de explorare desfășurată în perioada 15–17 ianuarie 2026. Anunțul a fost făcut miercuri de Ministerul german al Apărării, care precizează că deplasarea are loc la invitația Danemarcei și în cooperare cu alte națiuni europene.
Potrivit comunicatului oficial, scopul misiunii este evaluarea condițiilor pentru posibile contribuții militare menite să sprijine Danemarca în asigurarea securității în regiune, în special în domenii precum supravegherea maritimă. Militarii Bundeswehr vor ajunge la Nuuk cu un avion de transport Airbus A400M și vor desfășura recunoașteri la fața locului împreună cu parteneri europeni. Germania se alătură astfel Suediei și Norvegiei, care trimit la rândul lor personal militar în Groenlanda în această săptămână.
Decizia vine pe fondul dezbaterilor tot mai intense privind securitatea Arcticii, alimentate și de declarațiile președintelui american Donald Trump, care susține că teritoriul ar trebui să se alăture Statelor Unite. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a subliniat însă că „noua situație de securitate din Arctica necesită un răspuns, dar nu și o implicare americană”. El a recunoscut schimbarea contextului strategic, dar a respins ideea ca aceasta să ducă la o eventuală preluare a Groenlandei de către SUA, calificând recentele discuții drept „constructive” și un semn de revenire la dialog.
Danemarca reafirmă clar că Groenlanda va rămâne parte a Regatului danez, atât în prezent, cât și în viitorul previzibil. Autoritățile de la Copenhaga contestă afirmațiile potrivit cărora nave de război chineze ar fi active în jurul insulei, subliniind că, potrivit informațiilor oficiale, nu a existat o astfel de prezență de aproape un deceniu.
Update miercuri, ora 19:30. Delegația Danemarcei și a Groenlandei a părăsit clădirea Eisenhower după discuțiile purtate cu oficialii americani, iar reprezentanții SUA au plecat la rândul lor. Potrivit postului de televiziune danez TV2, întâlnirea de la Washington s-a încheiat după aproximativ 50 de minute.
În paralel, contul oficial al Casei Albe a publicat o imagine sugestivă despre ceea ce administrația americană consideră a fi dilema Groenlandei: fie își apropie Statele Unite și alege un viitor prezentat drept prosper, fie se îndreaptă spre o „furtună”, simbolizată ca presiunea combinată a Rusiei și Chinei. În reprezentarea grafică, Groenlanda apare sub forma a două sănii trase de câini, ilustrând cele două direcții opuse.
Which way, Greenland man? https://t.co/G0NnJdZRJK pic.twitter.com/TLmOwst6M6
— The White House (@WhiteHouse) January 14, 2026
ŞTIREA INIŢIALĂ:
Potrivit postului public danez TV2, preluat de The Guardian, întâlnirea a fost mutată în ultimul moment din Biroul Oval într-o clădire administrativă din apropierea Casei Albe – Eisenhower Executive Office Building, unde se află birourile ceremoniale ale lui JD Vance. Deși schimbarea nu a fost confirmată oficial de presa americană, TV2 sugerează că aceasta ar putea reprezenta o încercare de a reduce tensiunile, prin alegerea unui spațiu mai puțin asociat direct cu președintele Trump. Discuțiile se desfășoară cu ușile închise.
Cu doar câteva ore înaintea întâlnirii, Donald Trump a publicat un mesaj exploziv pe rețeaua sa Truth Social, afirmând că „Statele Unite au nevoie de Groenlanda în scopul securității naționale” și că insula este „vitală pentru ‘Golden Dome’”. Liderul american a susținut că NATO ar trebui să fie în fruntea demersurilor pentru ca SUA să obțină controlul asupra teritoriului și a avertizat că, dacă Washingtonul nu va acționa, „Rusia sau China o vor face”. Trump a mers mai departe, afirmând că Alianța Nord-Atlantică ar deveni „mult mai formidabilă și mai eficientă” cu Groenlanda „în mâinile Statelor Unite”.
În același timp, chiar înainte de ora programată a întâlnirii, guvernul Groenlandei și Ministerul Apărării din Danemarca au anunțat o prezență militară sporită în și în jurul insulei, invocând „tensiuni de securitate” în Arctica. Autoritățile de la Nuuk au transmis că exercițiile Forțelor de Apărare vor continua în cooperare strânsă cu aliații NATO, iar Danemarca a precizat că vor fi desfășurate aeronave, nave și trupe, inclusiv din partea partenerilor din Alianță. Mesajul este clar: securitatea regiunii este tratată ca o prioritate strategică.
Securitatea Groenlandei „nu este negociabilă”
În acest context, poziția NATO rămâne fermă. Secretarul general Mark Rutte a declarat recent că securitatea Groenlandei „nu este negociabilă”, subliniind consensul aliaților privind importanța Arcticii și avertizând asupra activităților Chinei și Rusiei în zonă. Discuțiile de la Washington sunt astfel plasate între presiunea politică a Casei Albe și cadrul multilateral al Alianței.
Delegația nordică este condusă de Vivian Motzfeldt, ministra de externe a Groenlandei, și de Lars Løkke Rasmussen, ministrul de externe al Danemarcei – un politician cunoscut pentru fermitatea sa în relația cu Washingtonul. Rasmussen nu este un nume oarecare în istoria recentă a NATO: în 2018, pe când era prim-ministru al Danemarcei, a fost protagonistul unuia dintre cele mai tensionate episoade dintre Donald Trump și liderii europeni. Jens Stoltenberg, fost secretar general al NATO, a povestit într-o carte cum Trump amenința să părăsească o reuniune la Bruxelles, considerând că europenii „profită” de SUA.
În acel moment critic, Rasmussen a cerut cuvântul și i-a reamintit președintelui american că „împărțirea sarcinilor nu se referă doar la bani”, ci și la „sânge și sacrificiu”, subliniind că Danemarca a pierdut, raportat la populație, mai mulți soldați în Afganistan decât Statele Unite.
Faptul că tocmai Lars Løkke Rasmussen reprezintă acum Danemarca într-o discuție despre viitorul Groenlandei adaugă o dimensiune simbolică acestei întâlniri. Între ambițiile geopolitice exprimate deschis de Donald Trump, măsurile de securitate anunțate de Copenhaga și Nuuk, și poziția de echilibru a NATO, discuțiile de la Washington pot deveni un punct de cotitură. Miza nu este doar controlul unei insule strategice, ci modul în care se va configura securitatea Arcticii într-o lume tot mai marcată de competiția marilor puteri.