„În 18 luni, birourile se golesc” Avertismentul despre locurile de muncă și automatizarea inevitabilă cu inteligența artificială, spune șeful Microsoft AI

Mustafa Suleyman, omul care conduce divizia Microsoft AI, a lansat o predicție care a aprins imediat discuțiile despre viitorul pieței muncii: cele mai multe, dacă nu chiar toate, joburile de birou ar putea fi automatizate în următoarele 12-18 luni. Declarația, făcută într-un interviu acordat Financial Times, vine într-un moment în care companiile își reorganizează deja echipele în jurul instrumentelor de tip Copilot, iar angajații încep să simtă că „asistentul” de azi poate deveni „înlocuitorul” de mâine.

Predicția lui Suleyman nu mai vizează doar sarcini simple, ci meserii întregi

Suleyman susține că AI se apropie rapid de performanțe „la nivel uman” pentru o plajă largă de activități profesionale, iar declarațiile le-a făcut într-un interviu pentru Financial Times, el nu se referă doar la munci repetitive, ci la roluri de tip white-collar, adică joburi în care stai la computer și lucrezi cu documente, date, comunicare și decizii: avocați, contabili, project manageri, oameni de marketing, iar mesajul este că automatizarea nu mai „ciupește” din sarcini, ci poate prelua fluxuri complete de lucru.

Un exemplu pe care îl dă este industria software, unde „programarea asistată de AI” a devenit deja o practică obișnuită. Nu înseamnă că dezvoltatorii dispar peste noapte, dar relația cu tehnologia se schimbă: tot mai mult cod este propus, completat și corectat automat, iar omul se mută în rolul de supervizor, tester și designer de arhitectură. Doar că, odată ce acest model se extinde la alte domenii, presiunea pe numărul de posturi poate deveni reală.

Mustafa Suleyman, șeful Microsoft AI. (Foto: blogul Băncii Mondiale)

Productivitate uriașă, dar și „oboseală de AI” și anxietate pentru angajați

Paradoxul momentului este că aceeași tehnologie care promite productivitate poate aduce și o formă nouă de epuizare. În multe companii, AI a crescut ritmul de livrare, iar asta a dus, în practică, la așteptări mai mari de la oameni: mai multe taskuri, termene mai strânse, mai puțină toleranță pentru „timpul de gândire”. În loc să elibereze agenda, AI poate ajunge să o umple și mai tare, pentru că managementul vede „capacitate suplimentară” acolo unde angajatul vede doar intensificare.

În același timp, Suleyman nu este singurul care aruncă scenarii dure pe masă. Stuart Russell, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători în domeniu, a avertizat că societățile s-ar putea trezi cu niveluri uriașe de șomaj dacă automatizarea scapă de sub control. Iar Dario Amodei, CEO-ul Anthropic, a vorbit despre riscul ca o parte mare din joburile entry-level de birou să dispară în următorii ani. Diferența dintre aceste poziții și optimismul clasic al industriei este că tonul s-a schimbat: nu mai e doar „AI te ajută”, ci „AI te poate înlocui” în roluri unde până ieri părea imposibil.

Care sunt cei mai mari importatori și exportatori ai României. Locurile ocupate de Lidl, Dacia și Porsche