Ilie Bolojan vrea o nouă reformă în sistemul de pensii. Militarii şi poliţiştii ar putea fi cei mai afectaţi
După ce Guvernul a pus pe masă un amplu pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor din administrația publică, atenția se mută acum asupra unui subiect extrem de sensibil: pensiile de serviciu din sistemul de ordine publică și apărare națională. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că următoarea etapă a reformelor va viza exact acest domeniu, iar schimbările ar putea avea un impact direct asupra pensiilor militarilor și polițiștilor.
Majorarea vârstei de pensionare, o necesitate
Șeful Executivului susține că una dintre direcțiile esențiale ale reformei este apropierea vârstei de pensionare de cea standard aplicată în sistemul public. Cu alte cuvinte, pensionările foarte timpurii ar urma să devină o excepție, nu o regulă. Declarațiile premierului vin în contextul dezbaterilor aprinse legate de reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, un proiect care se află încă în analiza Curții Constituționale.
Ilie Bolojan a explicat că nemulțumirea publică este alimentată de situații care par greu de justificat pentru contribuabili. A dat ca exemplu cazul unui șef de poliție care s-a retras din activitate la doar 47 de ani, subliniind că astfel de cazuri afectează profund percepția cetățenilor asupra echității sistemului de pensii. În opinia sa, o asemenea realitate nu mai poate fi ignorată într-o societate care se confruntă cu presiuni bugetare și cu un deficit tot mai mare de forță de muncă.
Premierul a subliniat că majorarea vârstei de pensionare nu este un moft politic, ci o necesitate dictată de contextul economic și demografic. România se confruntă cu îmbătrânirea populației și cu dificultăți tot mai mari în a înlocui specialiștii care ies devreme din sistem. „Nu mai avem cu cine să îi înlocuim”, a avertizat Bolojan, arătând că pensionările la 50 sau 52 de ani nu mai sunt sustenabile pe termen lung.
Proiectul, contestat de CSM
Diferențele dintre sistemele de pensii de serviciu sunt evidente și din punct de vedere numeric. Potrivit datelor prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii, în magistratură există aproximativ 5.000 de beneficiari de pensii de serviciu. În schimb, în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, numărul acestora depășește 210.000. Cu toate acestea, reforma care vizează magistrații, un grup mult mai restrâns, nu a fost încă validată, Curtea Constituțională urmând să se pronunțe asupra constituționalității măsurilor pe 11 februarie.
Proiectul privind pensiile magistraților a fost contestat dur de CSM, de magistrați și de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a sesizat CCR. În ceea ce privește sistemul de ordine publică și apărare, jurisprudența Curții Constituționale arată că pensiile de serviciu se aplică angajaților din instituții precum Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, SRI, SPP, SIE, STS, dar și din structuri ale Ministerului Justiției.
În acest context tensionat, Guvernul mizează pe ideea că reforma este inevitabilă. Mesajul transmis de premier este clar: fără ajustări serioase, sistemul de pensii riscă să devină nesustenabil, iar costurile vor fi suportate de întreaga societate.