Hangzhou, „Silicon Valley”-ul Chinei, accelerează cursa pentru roboți și aplicații AI neobișnuite

Hangzhou, oraș de pe coasta de sud-est a Chinei, își împinge rapid identitatea dincolo de reputația de hub pentru comerț digital și platforme tech. În ultimul an, peisajul local de inteligență artificială a devenit un amestec greu de ignorat: de la companii care lucrează la roboți, cipuri și tehnologii pentru „AI în lumea fizică”, până la o scenă indie care produce aplicații de tip „animal de companie virtual” sau instrumente de divinație asistată de AI.

Această combinație spune ceva important despre direcția pieței chineze: pragmatismul contează, viteza contează, iar competiția internă e atât de intensă încât multe startup-uri sunt împinse să gândească global din prima zi.

Unul dintre pariurile mari ale Chinei în următorii ani este așa-numita „inteligență întrupată” (embodied intelligence) – AI care nu doar generează text sau imagini, ci controlează sisteme din lumea reală: roboți, mașini autonome, automatizări industriale. Direcția se vede și în discuțiile legate de următorul plan cincinal, unde accentul cade pe industrii emergente și pe accelerarea capacităților tehnologice strategice.

În Hangzhou, câteva nume au ajuns să fie menționate frecvent ca parte dintr-un val de „hard tech” local, iar presiunea de a scala e vizibilă și prin interesul pentru listări și runde pre-IPO. În ecosistem sunt invocate companii precum Manycore, Unitree și Deep Robotics, asociate cu „cei șase mici dragoni” ai orașului, care își pregătesc pași importanți spre piețele de capital din Hong Kong sau din China continentală.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Miza tehnică e diferită față de AI-ul „de internet”. Dacă modelele lingvistice mari se antrenează în principal pe date online, sistemele pentru lumea fizică au nevoie de informații despre greutate, textură, temperatură, structură și felul în care obiectele interacționează. O parte dintre startup-uri încearcă să reducă timpul de colectare manuală folosind metode AI care estimează aceste variabile, tocmai ca să grăbească antrenarea și testarea în scenarii reale.

În ecuație intră și costul energiei și eficiența hardware. Unele voci din ecosistemul local susțin că energia mai ieftină poate compensa parțial dezavantaje de cipuri, mai ales când consumul devine o limitare majoră în antrenare și inferență. În paralel, apar și strategii de optimizare prin amplasarea centrelor de date în zone mai reci sau prin curățarea datelor, ca să scadă necesarul de calcul.

Modele open-source și aplicații „utile”: rețeta Chinei pentru adopție rapidă

Un detaliu care diferențiază frecvent ecosistemul chinez de cel american este apetitul mai mare pentru modele open-source și pentru distribuție rapidă, chiar cu monetizare mai grea pe termen scurt. Unele companii aleg să publice modele și instrumente tocmai ca să atragă comunități de dezvoltatori și să obțină feedback, deși asta vine cu presiune din partea investitorilor, pentru că veniturile directe nu sunt garantate.

La nivel de produse de consum, competiția e o demonstrație de forță: contează experiența, utilitatea și distribuția, nu doar „cine are modelul mai elegant”. În China, aplicațiile care câștigă sunt cele care intră în rutină și rezolvă ceva concret, iar topurile se schimbă rapid, în funcție de cât de bine livrează produsul o experiență fluidă și „la îndemână”.

În același timp, pe măsură ce AI intră în dispozitive și servicii de masă, apar și efecte secundare: presiunea de a „lipi AI” pe orice produs, doar ca să sune modern. Zona gri dintre inovație reală și marketing devine tot mai vizibilă într-o piață în care diferențierea e din ce în ce mai greu de păstrat, iar atenția utilizatorilor se mută de la o aplicație la alta într-un ritm agresiv.

Liangzhu, „satul” creatorilor: de la unelte pentru ADHD la aplicații de divinație

În contrast cu laboratoarele și liniile de produs ale giganților tech, Hangzhou are și o scenă alternativă care crește organic. Un exemplu des invocat este districtul Liangzhu, prezentat ca un fel de suburbie „hipster-meets-hacker”, unde dezvoltatori și creatori se autointitulează „villagers” și experimentează cu idei neobișnuite, fără presiunea imediată a unui unicorn.

Acolo apar proiecte mici, dar foarte rapide: trackere de fitness gamificate, unelte de organizare „prietenoase” pentru persoane cu ADHD, aplicații care încearcă să răspundă unor nevoi emoționale sau sociale. În această logică intră și aplicațiile de „ghicit” asistate de AI, inspirate din instrumente tradiționale de divinație, un tip de produs care ar fi tratat drept o curiozitate în multe hub-uri occidentale, dar care în Liangzhu devine doar încă un prototip testat pe comunitate.

Important e că această zonă indie nu rămâne izolată. Evenimentele de tip „Demo Day”, pornite informal și apoi crescute în amploare, îi pun pe fondatori în contact cu investitori și cu parteneri din afara orașului. Iar când te lovești de două realități – competiție internă dură și reticența consumatorilor de a plăti pentru aplicații – tentația de a construi direct pentru piețe externe devine firească.

Pe fundal, există și o dimensiune geopolitică: avansul Chinei în zone precum sistemele autonome și robotica este urmărit atent și în SUA, unde unele rapoarte au cerut accelerarea investițiilor și a aprobărilor de reglementare pentru a ține pasul.

În final, ce se vede în Hangzhou e o piață care testează simultan toate direcțiile: „AI fizic” cu aplicații industriale, aplicații de consum cu audiențe uriașe și o cultură indie care validează rapid idei, inclusiv pe cele care par frivole la prima vedere. Într-un astfel de mediu, diferența dintre un trend trecător și un produs global poate fi doar viteza cu care îl pui în mâna utilizatorilor.