Guvernul Bolojan ar fi tăiat peste 25.000 posturi ocupate. Unde s-au făcut cele mai multe tăieri
Aparatul bugetar s-a redus vizibil în primele luni ale guvernului condus de Ilie Bolojan, coborând sub pragul de 1,3 milioane de posturi ocupate. Reducerea este una dintre cele mai rapide din ultimii ani, dar distribuția tăierilor ridică semne de întrebare privind domeniile afectate.
Unde s-au concentrat cele mai mari reduceri de personal
Potrivit unei analize realizate de Profit.ro, în primele cinci luni de mandat ale guvernului Bolojan au fost eliminate peste 25.000 de posturi ocupate din sectorul public.
Cea mai mare parte a acestor reduceri s-a realizat în Educație, domeniu care a pierdut 17.920 de posturi. Educația rămâne, totuși, cel mai mare angajator bugetar, cu 366.279 de posturi ocupate la finalul lunii noiembrie.
O parte importantă dintre posturile eliminate din învățământ ar putea proveni din zona suplinitorilor sau a contractelor pe durată determinată, ceea ce explică scăderea abruptă într-un interval relativ scurt.
După Educație, cele mai mari reduceri s-au înregistrat în structurile Ministerului Afacerilor Interne, unde Poliția și Jandarmeria au pierdut 2.020 de posturi ocupate.
Primăriile au eliminat 1.782 de posturi ocupate la nivel local, în timp ce Ministerul Finanțelor, incluzând ANAF și Vama, a redus personalul cu 433 de posturi la nivel central.
Cum arată acum aparatul bugetar, după aceste tăieri
La finalul lunii noiembrie, numărul total al posturilor ocupate în sectorul public a ajuns la aproximativ 1,28 milioane, cel mai scăzut nivel din aprilie 2023. Comparativ, la finalul lunii decembrie 2024, aparatul bugetar număra 1.306.893 de posturi ocupate.
Scăderea este vizibilă atât în administrația centrală, unde s-au eliminat 21.685 de posturi, ajungându-se la 815.556, cât și în administrația locală, cu un minus de 3.348 de posturi, până la 465.006. Alături de domeniile cu reduceri masive, au existat și instituții care au înregistrat ușoare creșteri de personal.
Printre acestea se numără Ministerul Mediului, Curtea de Conturi, Curtea Constituțională, Ministerul Afacerilor Externe sau Serviciul de Telecomunicații Speciale, creșteri explicate, în unele cazuri, prin reorganizări sau preluări de structuri.
De ce contează această reducere în contextul ultimilor ani
Depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi ocupate în sectorul public, atins din nou în octombrie, a reaprins dezbaterea privind dimensiunea aparatului bugetar.
România s-a mai aflat peste acest nivel în perioada 2008–2009, înainte de ajustările dure impuse de acordurile cu FMI, care au dus la un minim de circa 1,18 milioane de bugetari în 2014.
Spre deosebire de guvernele anterioare, care au consemnat creșteri constante ale personalului bugetar, guvernul Bolojan marchează una dintre puținele perioade recente cu o reducere semnificativă a numărului de posturi ocupate.
Această evoluție se înscrie într-un pachet mai larg de măsuri de control al cheltuielilor, într-un moment în care presiunea asupra finanțelor publice rămâne ridicată.