Greva din sănătate continuă. Ce servicii medicale mai sunt asigurate și de ce protestează angajații

Protestul declanșat în sistemul sanitar continuă și în a doua zi, iar activitatea din numeroase spitale publice se desfășoară în regim restrâns. În cele mai multe unități medicale sunt asigurate doar urgențele, în timp ce operațiile programate, internările și o parte dintre consultații au fost suspendate sau reprogramate.

Conflictul dintre sindicate și autorități rămâne deschis, după ce discuțiile purtate între reprezentanții Ministerului Sănătății și liderii organizațiilor sindicale nu au dus la un acord.

Ce servicii medicale sunt disponibile în timpul grevei

Pe durata protestului, spitalele publice continuă să preia cazurile care reprezintă urgențe medicale, însă activitatea obișnuită este afectată în multe unități sanitare. Pacienții care aveau programate intervenții chirurgicale, internări sau investigații sunt printre cei mai afectați, fiind nevoiți să aștepte noi programări.

Sindicatele avertizează că prelungirea grevei poate avea consecințe asupra persoanelor cu boli cronice sau asupra celor care aveau nevoie de tratamente și intervenții planificate.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

De ce protestează angajații din sănătate

Principala nemulțumire a angajaților vizează proiectul noii legi a salarizării. Reprezentanții Federației Solidaritatea Sanitară susțin că, în forma actuală, documentul ar putea duce la diminuarea veniturilor unor medici și asistenți medicali cu aproximativ 1.000 de lei pe lună.

Liderii Sanitas afirmă că reducerea sporurilor și perspectiva înghețării salariilor pentru următorii ani sunt motivele care au declanșat protestul. Deși autoritățile susțin că eventualele sporuri eliminate vor fi înlocuite prin alte mecanisme salariale, explicațiile oferite până acum nu i-au convins pe sindicaliști.

Pe lângă revendicările salariale, angajații reclamă și lipsa de personal din spitale. Potrivit acestora, blocarea angajărilor din ultimii ani a dus la suprasolicitarea personalului existent și, în unele cazuri, la reducerea numărului de paturi disponibile pentru pacienți.

Guvernul și sindicatele au poziții diferite

În paralel cu negocierile, Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi în spitale și serviciile de ambulanță, destinate în principal asistenților medicali și personalului auxiliar. Sindicatele consideră însă că măsura nu este suficientă și susțin că necesarul real depășește 19.000 de angajați.

Premierul interimar Ilie Bolojan respinge acuzațiile potrivit cărora noua lege a salarizării ar reduce veniturile personalului medical și susține că protestul a fost alimentat de informații incorecte. Totodată, acesta a declarat că spitalele trebuie să își eficientizeze activitatea și să utilizeze mai bine resursele disponibile, în special în unitățile unde cheltuielile de personal reprezintă cea mai mare parte a bugetului.