Fulie de vibrochen uzată: zgomote, vibrații și semnele că amortizorul din cauciuc se desprinde

Fulie de vibrochen uzată: zgomote, vibrații și semnele că amortizorul din cauciuc se desprinde
Fulie de vibrochen cu stratul de cauciuc fisurat și deplasat

Fulia de vibrochen nu este întotdeauna o simplă roată care antrenează cureaua de accesorii. Multe motoare folosesc un amortizor de vibrații torsionale format dintr-un butuc, un inel exterior și un strat de cauciuc între ele. Ansamblul reduce oscilațiile arborelui cotit și protejează cureaua, alternatorul, compresorul de climatizare și celelalte accesorii. Când cauciucul îmbătrânește, inelul exterior poate începe să se deplaseze față de butuc.

Defecțiunea evoluează de la fisuri greu de observat la bătaie, scârțâit, vibrații și mers neuniform al curelei. Urmele de cauciuc ieșit din locaș, praful negru, alinierea imperfectă și balansul lateral sunt semne importante. Uleiul scurs, căldura și ciclurile repetate de solicitare accelerează degradarea. O fulie care pare întreagă cu motorul oprit poate avea o mișcare anormală în funcționare.

Cum se manifestă separarea inelului exterior

Un inel care alunecă poate produce un clinchet sau o bătaie la ralanti, uneori mai evidentă la pornirea climatizării ori la schimbarea sarcinii electrice. Întinzătorul poate oscila deoarece încearcă să compenseze variațiile de viteză și nealinierea. Vibrația poate fi confundată cu un suport de motor, cu alternatorul sau cu compresorul, motiv pentru care localizarea sunetului este esențială.

Pe unele motoare, marcajul de calare se află pe partea exterioară a fuliei. Dacă inelul s-a rotit pe stratul de cauciuc, marcajul poate deveni inexact, fără ca distribuția internă să se fi deplasat. O dungă de vopsea trasată peste butuc, cauciuc și inel poate arăta în timp o mișcare relativă, însă această metodă este doar un indiciu, nu înlocuiește măsurarea bătăii și inspecția conformă.

Dacă separarea avansează, cureaua poate ieși de pe traseu sau se poate rupe. Consecințele depind de arhitectura motorului: se pot pierde încărcarea alternatorului, servodirecția unde este hidraulică și antrenarea pompei de apă dacă aceasta folosește aceeași curea. Fragmentele pot deteriora capace, senzori sau etanșări din apropiere.

Verificarea corectă și reparația fără scurtături

Cu motorul oprit se inspectează cauciucul pe toată circumferința, alinierea canalelor, urmele de frecare și contaminarea cu ulei. Observarea în funcționare se face numai de la distanță, fără haine, mâini sau scule în apropierea curelei. În atelier se poate măsura abaterea radială și axială și se poate verifica separat fiecare accesoriu după demontarea curelei.

Trebuie diferențiată fulia vibrochenului de o rolă sau de fulia cu roată liberă a alternatorului. Un întinzător care saltă poate fi efectul oricăreia dintre aceste piese. Schimbarea curelei singure nu corectează un amortizor desprins, iar o fulie nouă nu va rezista dacă o scurgere de ulei continuă să atace elastomerul.

Înlocuirea se face cu piesa potrivită și cu procedura de strângere a constructorului. Șurubul central este adesea de unică folosință sau cere cuplu și unghi precise. Sudarea inelului ori montarea unei fulii rigide elimină funcția de amortizare și poate transfera vibrațiile către arbore și accesorii. Dacă fulia se deplasează vizibil sau cureaua începe să iasă de pe canale, oprește motorul până la reparație.