Fraudele cibernetice devin o durere de cap tot mai mare, ce spun specialiștii

Frauda online nu mai arată ca o colecție de „țepe” clasice, cu e-mailuri prost scrise și promisiuni ridicole. În 2026, atacurile se mișcă mai repede, costă mai puțin de produs și arată suficient de bine încât să păcălească inclusiv oameni atenți. Progresul accelerat al inteligenței artificiale generative le permite infractorilor să automatizeze social engineering-ul, să personalizeze mesajele și să imite identități cu un realism care îți poate tăia din reflexul de „a verifica”.

Ceea ce părea, până recent, o problemă strict pentru departamentele IT a ajuns o amenințare directă pentru publicul larg: conturi compromise, furt de identitate, „facturi” false trimise pe e-mail, plăți redirecționate către conturi greșite și apeluri în care cineva se dă drept bancă, curier, coleg sau chiar un apropiat. În spatele headline-urilor, semnalul e tot mai clar: nu mai vorbim despre cazuri izolate, ci despre o presiune constantă, care crește în ritm cu AI-ul.

De ce WEF pune frauda înaintea ransomware-ului

Un indicator important vine din zona liderilor de business. În cea mai recentă analiză, World Economic Forum arată că frauda cibernetică și riscurile asociate AI au ajuns în vârful preocupărilor pentru CEO, depășind ransomware-ul, care dominase discuția în anii anteriori. E o schimbare de mentalitate cu impact real: ransomware-ul e o amenințare brutală și vizibilă, în timp ce frauda se strecoară în procesele zilnice și poate trece drept „operațiune normală”.

De ce contează această reordonare? Pentru că frauda nu lovește doar printr-un incident mare, ci prin multe incidente mici sau medii, greu de urmărit și greu de prevenit printr-o singură măsură. O companie poate investi în backup-uri, recuperare și segmentare de rețea și tot să piardă bani dacă un angajat e convins să trimită o plată „urgentă” către un cont fals. În plus, în timp ce ransomware-ul îți blochează sistemele și te obligă să reacționezi, frauda se bazează pe faptul că tu continui să lucrezi ca de obicei, doar că „la un pas greșit”.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

WEF semnalează și altă tendință: vulnerabilitățile legate de AI sunt percepute ca fiind în creștere, iar liderii se așteaptă ca AI să aibă cel mai mare impact asupra securității cibernetice în 2026. Tradus pe românește, înseamnă că atacatorii câștigă viteză, iar apărătorii trebuie să-și adapteze procedurile, nu doar să cumpere software.

Cum îți schimbă AI-ul riscul: impersonare, identitate și „mesaje perfecte”

Până acum câțiva ani, multe tentative de fraudă erau ușor de detectat: greșeli de gramatică, formulări rigide, adrese ciudate sau „urgențe” lipsite de logică. AI-ul generativ schimbă jocul pentru că poate produce texte coerente, adaptate culturii și limbii tale, cu un ton care imită stilul unei persoane reale sau al unui brand. Asta reduce fricțiunea psihologică: dacă mesajul sună bine și pare „de la cine trebuie”, îți scade vigilența.

Mai grav, AI-ul face impersonarea mai accesibilă. Atacatorii pot construi scenarii credibile în jurul identității: un coleg care „are nevoie imediat” de un document, un contabil care „a schimbat contul”, un curier care „nu poate livra” fără confirmare, o bancă ce „a detectat tranzacții suspecte”. Când astfel de mesaje sunt scrise impecabil, devin un test de atenție, nu un test de limbă.

În paralel, furtul de identitate rămâne o anxietate majoră pentru consumatori. Odată ce cineva îți obține date personale suficiente, poate încerca să deschidă conturi, să obțină credite, să facă comenzi, să-ți preia conturi vechi sau să se folosească de numele tău în alte fraude. Chiar dacă nu pierzi bani imediat, poți pierde timp, control și liniște, pentru că recuperarea identității digitale e adesea un maraton birocratic.

Iar pe zona de deepfake și imitație vocală, lucrurile devin și mai sensibile. Un apel în care „șeful” îți cere să rezolvi rapid o plată sau „ruda” îți spune că are o urgență poate suna convingător, mai ales dacă e însoțit de câteva detalii reale culese din social media sau dintr-o scurgere de date. În asemenea situații, nu te apără un antivirus, ci un obicei sănătos de verificare.

De ce companiile rămân vulnerabile: criza de oameni și tentația automatizării

Un alt factor important este lipsa de specialiști în cybersecurity. Mulți angajatori recunosc că au nevoie de oameni mai bine pregătiți, dar piața nu livrează suficient, iar bugetele nu țin pasul. Când ai echipe subdimensionate, reacția la incidente devine mai lentă, iar prevenția e prima sacrificată: patch-uri amânate, configurări făcute „din mers”, politici aplicate pe jumătate.

În contextul ăsta apare tentația: „să rezolve AI-ul”. E adevărat că instrumentele moderne pot automatiza trierea alertelor, pot ajuta la detectarea anomaliilor și pot reduce volumul de muncă repetitivă. Dar dacă sunt implementate prost, pot introduce riscuri noi: configurări greșite, decizii opace, supraîncredere în automatizare, „orbeală” la atacuri care exploatează tocmai modelele AI. Cu alte cuvinte, AI-ul te poate ajuta mult, dar nu te scutește de reguli, audit și oameni care înțeleg ce validează.

Pentru firme, fraudele nu înseamnă doar bani pierduți. Înseamnă reputație afectată, procese interne blocate, relații tensionate cu clienți și furnizori și un climat de neîncredere. În plus, când atacurile se bazează pe impersonare, stabilirea adevărului devine dificilă: a fost un e-mail real? a fost un ordin autentic? cine a aprobat plata? de ce a trecut de verificări? În lipsa unor proceduri clare, răspunsurile vin târziu.

Ce poți face concret ca să reduci riscul, fără să devii paranoic

Începe cu o regulă simplă: verifică identitatea printr-un canal secundar. Dacă primești o cerere urgentă de bani, date sau resetare de cont, validează printr-un număr salvat deja în agendă sau printr-un canal intern cunoscut. Nu folosi contactul din mesajul suspect, chiar dacă arată corect. Un minut de verificare te poate scuti de zile de recuperare și de pierderi serioase.

Folosește parole unice și un manager de parole, apoi activează autentificarea în doi pași peste tot unde contează. Nu te baza pe aceeași parolă „pentru că e ușor de ținut minte”. Dacă o scurgere de date îți expune parola, atacatorul va încerca automat aceeași combinație pe alte servicii. Și nu amâna MFA doar pentru „mai târziu”: când îți pierzi contul, e deja prea târziu.

Antrenează-ți reflexul de a recunoaște presiunea psihologică: urgență, teamă, promisiuni, autoritate („sunt de la bancă”, „sunt de la IT”, „sunt șeful tău”). AI-ul face mesajele mai curate, dar nu schimbă mecanismul de manipulare. Când simți că ești împins să acționezi imediat, oprește-te intenționat și cere timp. Dacă e legitim, rămâne legitim și peste zece minute.

Dacă ești într-o companie sau conduci o echipă, pune reguli simple și aplicabile: plățile se confirmă în doi pași, schimbările de cont bancar se validează telefonic pe un număr din contract, iar accesul la sisteme critice se face cu MFA obligatoriu. Apoi fă exerciții scurte și repetate de awareness, nu prezentări lungi pe care nu le ascultă nimeni. Educația nu e un poster pe perete, ci un reflex construit în timp.

Frauda cibernetică nu se domolește în 2026, dimpotrivă: devine mai credibilă și mai scalabilă pe măsură ce AI-ul se maturizează. Diferența o face cât de repede îți ajustezi obiceiurile și cât de strict îți pui barierele în jurul identității și al banilor. Dacă vrei să rămâi în control, tratează orice cerere „urgentă și neobișnuită” ca pe un semnal de alarmă și verifică înainte să acționezi.