Focul de la o mașină electrică se poate reaprinde, chiar dacă a fost stins. De ar putea fi cele mai complexe incendii

Realitatea este însă mai nuanțată. Vehiculele electrice iau foc mai rar decât mașinile cu motor termic, dar atunci când se întâmplă, intervenția poate deveni mult mai complicată, mai lungă și mai periculoasă pentru pompieri, pentru echipele de tractare și chiar pentru cei care cred că totul s-a terminat după stingerea flăcărilor vizibile.

Partea care schimbă complet regulile jocului ține de bateria litiu-ion. Într-un incendiu convențional, odată ce flăcările au fost controlate și metalul a fost răcit suficient, mașina poate fi considerată, în linii mari, stabilizată. La un vehicul electric, lucrurile nu funcționează atât de simplu. Dacă bateria intră în thermal runaway, adică într-o reacție chimică autoîntreținută, celulele pot continua să se supraîncălzească din interior și să elimine gaze inflamabile și toxice chiar și după ce focul pare stins. Exact de aici vine și riscul de reaprindere, uneori la ore bune după intervenția inițială.

De ce reaprinderea este coșmarul real al pompierilor

Thermal runaway este motivul principal pentru care incendiile la electrice ajung să fie percepute drept unele dintre cele mai complexe. Nu vorbim doar despre flacără, ci despre un proces chimic care poate continua ascuns în interiorul pachetului de baterii. Unele celule afectate încă degajă căldură, alte celule vecine se pot aprinde în lanț, iar gazele rezultate pot alimenta din nou focul fără prea mult avertisment. Din exterior, mașina poate părea liniștită. În interior însă, bateria poate fi încă activă și instabilă.

Aici apare și marea problemă de intervenție. Pachetul de baterii este montat jos în vehicul, protejat într-o carcasă dură și rezistentă la apă, concepută tocmai pentru siguranță în exploatarea normală. Avantajul acesta devine însă un dezavantaj în incendiu, pentru că accesul la celulele afectate este dificil. Apa trebuie să ajungă unde trebuie, iar pompierii nu au mereu un unghi bun de atac. Teste citate de NFPA au arătat că simpla înclinare a unui vehicul electric pe o parte poate reduce semnificativ timpul de suprimare, tocmai pentru că oferă acces mai clar către compartimentul bateriei.

Vezi și:

Vreme severă în România. Harta județelor vizate de furtuni și grindină. Ce anunță meteorologii pentru weekend

În plus, gazele eliberate de o baterie în thermal runaway nu sunt doar inflamabile, ci și toxice. Asta înseamnă că pericolul nu dispare odată cu flacăra vizibilă. Scena rămâne riscantă pentru toți cei implicați, inclusiv pentru cei care mută mașina, o depozitează sau cred că o pot manipula ca pe orice vehicul incendiat clasic. Din acest motiv, multe proceduri moderne insistă nu doar pe stingere, ci și pe monitorizare ulterioară, izolare și supraveghere prelungită.

De ce aceste incendii consumă mai multe resurse decât cele clasice

Apa rămâne principala soluție de intervenție, dar cantitatea necesară poate fi uriașă. Autoblog citează un caz documentat de International Association of Fire and Rescue Services în care un incendiu de baterie Tesla a avut nevoie de aproximativ 24.000 de galoane de apă în 40 de minute pentru a fi adus sub control. În unele estimări, un incendiu la o electrică poate cere de până la 40 de ori mai multă apă decât unul la o mașină convențională. Motivul nu este doar stingerea flăcărilor, ci răcirea profundă și susținută a bateriei, astfel încât reaprinderea să devină mai puțin probabilă.

Mulți s-ar gândi intuitiv că o pătură antifoc ar fi o soluție elegantă, mai ales pentru a tăia oxigenul. Problema este că în cazul bateriilor litiu-ion lucrurile devin mai periculoase decât par. FSRI și NFPA au avertizat în 2025 că păturile pot favoriza acumularea gazelor inflamabile sub înveliș, iar reintroducerea aerului atunci când cineva ridică sau mișcă pătura poate crește riscul unei explozii. Tocmai de aceea, ideea că „acoperi mașina și ai rezolvat” este nu doar greșită, ci potențial periculoasă.

Toate aceste lucruri explică de ce incendiile la electrice sunt atât de solicitante pentru echipele de intervenție. Ele cer mai multă apă, mai mult timp, mai multă prudență, echipamente diferite și o gestionare mult mai atentă după stingerea aparentă a focului. Paradoxul este că, statistic, astfel de incendii sunt mai rare decât la mașinile cu motor termic, dar tocmai raritatea lor nu trebuie confundată cu simplitatea. Când apar, ele nu sunt neapărat cele mai frecvente incendii auto, dar au toate șansele să fie printre cele mai complexe.