Facebook, Instagram și TikTok, interzise în România pentru copiii sub 14 ani? Proiect de lege după atacul violent de la școala din Bistrița

Prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan a anunțat luni, 19 octombrie 2026, că pregătește, împreună cu mai mulți colegi parlamentari, un proiect de lege care să limiteze accesul copiilor și adolescenților la platformele sociale. Inițiativa ar urma să introducă interdicții totale pentru cei sub 14 ani și condiții suplimentare pentru utilizatorii cu vârste între 14 și 18 ani. Deocamdată, măsurile sunt doar propuneri și nu reprezintă restricții intrate în vigoare.

Ce reguli ar putea fi introduse pentru copiii care folosesc Facebook, Instagram și TikTok

Propunerea legislativă anunțată de Bogdan Ivan prevede interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani, fără excepții. În plus, crearea conturilor ar urma să fie condiționată de verificarea vârstei printr-un document de identitate, astfel încât minorii să nu mai poată ocoli restricțiile prin simpla introducere a unei date de naștere false. Pentru adolescenții cu vârste între 14 și 18 ani, accesul ar fi permis numai cu acordul părinților și prin utilizarea unor mecanisme obligatorii de control parental.

O a treia măsură propusă vizează interzicerea mesajelor private nesolicitate trimise de adulți către minori. Platformele digitale ar urma să aibă obligații clare de prevenire și intervenție, iar nerespectarea regulilor ar putea atrage sancțiuni. Bogdan Ivan consideră că simpla introducere a unor interdicții nu este suficientă, fiind necesare sisteme eficiente de verificare a vârstei și garanții privind protejarea datelor personale.

Inițiativa este pregătită împreună cu deputații PSD Daniel Suciu și Cristi Nicula, dar Bogdan Ivan a transmis că își dorește implicarea parlamentarilor din toate partidele. Acesta susține că protejarea minorilor în mediul digital trebuie să devină o prioritate, chiar dacă pentru implementarea unor restricții ar fi necesare inclusiv modificări ale legislației europene.

Problema verificării vârstei este deja discutată la nivel internațional. Companiile tehnologice experimentează cu metode automate de identificare a utilizatorilor minori, inclusiv prin analizarea fotografiilor, videoclipurilor și comportamentului online cu ajutorul inteligenței artificiale. Totuși, asemenea sisteme ridică întrebări importante privind confidențialitatea, erorile de identificare și colectarea datelor sensibile.

Atacul de la școala din Bistrița a readus în discuție pericolele rețelelor sociale

Propunerea vine după atacul petrecut luni, 19 octombrie, la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița. Un elev de 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară de matematică, în vârstă de 28 de ani, și un copil de 12 ani care a intervenit pentru a o ajuta. Cele două victime au fost transportate la spital, iar profesoara a avut nevoie de o intervenție chirurgicală. Minorul agresor a fost ulterior transferat pentru evaluare psihiatrică la Cluj-Napoca.

Potrivit informațiilor apărute în presă, adolescentul și-ar fi pregătit atacul înainte de începerea cursurilor și ar fi publicat mesaje pe TikTok referitoare la intențiile sale. Cazul a provocat reacții puternice, mai ales după apariția informațiilor potrivit cărora agresiunea ar fi fost planificată cu mai multe luni înainte.

Bogdan Ivan consideră că incidentul trebuie să reprezinte un semnal de alarmă privind expunerea copiilor la conținutul disponibil pe platformele digitale. Politicianul susține că rețelele sociale sunt construite pentru a menține atenția utilizatorilor, fără să ofere întotdeauna suficiente mecanisme de protecție pentru cei mai vulnerabili dintre aceștia.

Totuși, legătura dintre utilizarea rețelelor sociale și un asemenea act de violență nu poate fi stabilită doar pe baza faptului că agresorul a publicat mesaje online. Cauzele comportamentelor violente pot fi complexe și pot implica factori psihologici, sociali și familiali, motiv pentru care o eventuală interdicție nu ar reprezenta, singură, o soluție pentru prevenirea unor asemenea incidente.

România discută restricții mai dure, dar aplicarea lor ar putea fi complicată

România nu este singura țară europeană în care se discută limitarea accesului minorilor la rețelele sociale. Mai multe state au propus sau au început să introducă restricții bazate pe vârstă, pe fondul îngrijorărilor privind dependența de platformele digitale, hărțuirea online și expunerea copiilor la conținut periculos.

În România există deja o dezbatere privind așa-numita lege a majoratului digital, care prevede condiționarea accesului minorilor la anumite servicii online de acordul părinților. Inițiativa anunțată acum de Bogdan Ivan ar introduce însă o abordare mai strictă pentru copiii sub 14 ani, prin interzicerea completă a accesului la rețelele sociale.

Una dintre cele mai importante dificultăți rămâne verificarea efectivă a vârstei. Studiile arată că minorii reușesc frecvent să ocolească restricțiile folosind informații false sau documente care aparțin altor persoane. Un raport privind metodele prin care copiii păcălesc sistemele de verificare a vârstei a evidențiat inclusiv utilizarea unor imagini modificate și a documentelor de identitate ale adulților.

În plus, obligativitatea prezentării buletinului pentru crearea unui cont ridică probleme legate de colectarea și stocarea datelor personale. O astfel de măsură ar necesita reguli clare privind informațiile pe care platformele le pot solicita, perioada de păstrare a acestora și modalitățile prin care pot fi prevenite eventualele abuzuri.

Pentru moment, proiectul anunțat de parlamentarii PSD trebuie să parcurgă etapele legislative înainte ca eventualele restricții să poată deveni obligatorii. Rămâne de văzut dacă inițiativa va obține sprijin parlamentar și cum vor fi definite mecanismele concrete de aplicare.

Dezbaterea depășește însă simpla interzicere a unor aplicații. România trebuie să găsească un echilibru între protejarea copiilor, dreptul acestora la comunicare și acces la informație, responsabilitatea părinților și obligațiile platformelor digitale. Iar incidentul de la Bistrița arată cât de urgentă a devenit discuția despre siguranța minorilor, atât în mediul online, cât și în școli.