El Niño ar putea împinge planeta spre noi recorduri de temperatură: de ce riscă 2027 să devină cel mai fierbinte an din istorie

ȘTIINȚĂ
El Niño ar putea împinge planeta spre noi recorduri de temperatură: de ce riscă 2027 să devină cel mai fierbinte an din istorie
Se încălzește planeta / Foto: Mashable

Posibilitatea formării unui nou episod El Niño în Oceanul Pacific începe să fie tot mai discutată în comunitatea științifică internațională, iar efectele potențiale nu sunt deloc neglijabile, scrie The Guardian.

Modelele climatice analizate de mai multe agenții meteorologice indică faptul că, spre finalul anului 2026, s-ar putea declanșa acest fenomen climatic major, cu impact direct asupra temperaturilor globale din 2027.

Deși prognozele sunt însoțite de un grad semnificativ de incertitudine, specialiștii observă deja semnale clare în distribuția temperaturilor la suprafața oceanului.

În special în Pacificul tropical, acumulările de apă caldă creează un context favorabil apariției unui nou ciclu El Niño, ceea ce ar putea amplifica încălzirea globală într-un mod fără precedent.

Cum se formează El Niño și de ce influențează clima globală

El Niño face parte dintr-un sistem climatic mai amplu, cunoscut sub numele de oscilația sudică El Niño (ENSO), care influențează vremea la scară planetară.

Fenomenul apare atunci când masele de apă mai caldă din vestul Pacificului se deplasează spre est, ajungând în apropierea coastelor Americii de Sud.

Redistribuirea a energiei termice modifică circulația atmosferică și declanșează efecte în lanț: secete severe în unele regiuni, precipitații extreme în altele și o creștere generală a temperaturii medii globale.

Cercetătorii atrag atenția că în prezent există rezerve semnificative de apă caldă în Pacificul de vest, iar relaxarea vânturilor comerciale ar putea favoriza deplasarea acesteia spre est. Deși este prea devreme pentru certitudini, aceste „condiții precursoare” sunt considerate clasice pentru apariția unui nou episod El Niño.

În același timp, actualul episod La Niña, caracterizat prin concentrarea apelor calde mai aproape de Australia, se apropie de final, ceea ce deschide o fereastră de tranziție climatică.

În această perioadă, scenariile sunt echilibrate: fie se instalează un nou El Niño, fie sistemul rămâne într-o fază neutră, fără extreme majore. Practic, probabilitatea este aproximativ egală între cele două variante.

De ce ar putea 2027 deveni cel mai fierbinte an din istorie

Specialiștii în climatologie avertizează că efectele unui eventual El Niño format în a doua parte a lui 2026 nu s-ar resimți imediat la scară maximă. Impactul major asupra temperaturilor globale ar fi așteptat în 2027, când energia termică acumulată în ocean și transferată în atmosferă ar putea duce la noi recorduri absolute.

Un precedent recent susține acest scenariu: fenomenul El Niño din 2023–2024 a contribuit semnificativ la creșterea temperaturilor globale, adăugând aproximativ o zecime de grad Celsius la media planetară.

Chiar și o astfel de variație aparent mică este suficientă pentru a doborî recorduri istorice, mai ales într-un context deja marcat de încălzire accelerată.

Totuși, oamenii de știință subliniază un aspect esențial: încălzirea globală cauzată de activitatea umană, în special prin arderea combustibililor fosili, a devenit atât de intensă, încât variațiile naturale anuale nu mai sunt principalul factor al creșterii temperaturilor. Cu alte cuvinte, chiar și fără un El Niño puternic, planeta continuă să se încălzească într-un ritm alarmant.

Acest lucru face ca scenariul unui nou an record să nu mai fie o excepție, ci o posibilitate din ce în ce mai frecventă. Ultimii trei ani s-au situat deja în topul celor mai calzi ani înregistrați vreodată, iar 2027 ar putea depăși acest prag dacă El Niño se va manifesta moderat sau puternic.

În acest context, discuția nu mai este doar despre un fenomen climatic natural, ci despre combinația periculoasă dintre variabilitatea naturală și încălzirea globală generată de om.

El Niño nu este, de altfel, cauza principală a crizei climatice, dar poate acționa ca un „accelerator”, amplificând efectele deja existente și împingând sistemul climatic al Pământului spre limite tot mai periculoase.