Deszăpezirea în 2026 în România: cât câștigă angajații și ce sporuri primesc
Sezonul de iarnă rămâne, an de an, una dintre cele mai mari provocări pentru autoritățile locale și pentru companiile responsabile de întreținerea drumurilor. În 2026, deszăpezirea în România este puternic influențată de creșterea costurilor salariale, de lipsa forței de muncă specializate și de noile repere stabilite de politica salarială națională, aliniată treptat la directivele europene.
Salariul minim în 2026 și impactul asupra muncitorilor din deszăpezire
Meseria de drumar, considerată mult timp una slab plătită, a intrat într-un proces de recalibrare a veniturilor, mai ales în contextul iernilor tot mai imprevizibile și al intervențiilor care presupun muncă pe timp de noapte, frig extrem și presiune constantă.
Pentru anul 2026, proiecțiile bugetare și angajamentele asumate de autorități în cadrul directivei europene privind salariul minim adecvat indică un salariu minim brut estimat la 4.325 de lei, aplicabil în a doua parte a anului. Această valoare reprezintă o continuare a creșterilor succesive din ultimii ani, după nivelul de 4.050 de lei brut din 2025.
În sectorul deszăpezirii, salariul minim funcționează ca bază de plecare, în special pentru muncitorii necalificați angajați sezonier de primării sau de firmele care au contracte de întreținere a drumurilor. În practică, majoritatea angajatorilor sunt nevoiți să ofere venituri peste acest prag pentru a atrage personal dispus să lucreze în condiții dificile și în regim de urgență.
Cât câștigă operatorii de utilaje și muncitorii manuali
Diferențele salariale din deszăpezire sunt date, în principal, de nivelul de calificare și de responsabilitatea postului. Operatorii de utilaje grele – șoferi de lame, autofreze sau utilaje de împrăștiere a materialului antiderapant – se află în vârful grilei de salarizare.
Pentru 2026, veniturile brute anuale ale acestor angajați sunt estimate între 64.500 și 66.500 de lei, ceea ce corespunde unui salariu lunar brut care depășește frecvent 5.500 de lei, fără a include sporurile de sezon. Deficitul de operatori calificați și concurența cu sectorul transporturilor contribuie direct la menținerea acestor niveluri salariale.
În cazul muncitorilor manuali implicați în curățarea drumurilor, trotuarelor și a zonelor urbane, veniturile de bază sunt mai reduse, însă pot crește semnificativ în perioadele cu ninsori abundente. Prin acumularea unui număr mare de ore suplimentare în timpul codurilor meteo, un muncitor cu experiență poate ajunge la venituri brute anuale de aproximativ 69.000 de lei, în special în iernile active, când intervențiile sunt aproape continue.
Sporurile care cresc semnificativ veniturile iarna
Un element esențial al pachetului salarial din deszăpezire îl reprezintă sporurile, reglementate prin Codul Muncii și prin contractele colective aplicabile. În 2026, cele mai frecvente beneficii includ:
- sporul pentru condiții grele sau vătămătoare, situat de regulă între 7% și 15% din salariul de bază;
- sporul de noapte, acordat pentru munca prestată între orele 22:00 și 06:00, care aduce un plus de 25% pentru orele lucrate;
- plata orelor suplimentare, care poate fi dublă în zilele de sărbătoare legală sau în weekend, în funcție de tipul contractului.
Pentru angajații din sectorul public, proiecțiile bugetare indică menținerea unor limitări privind valoarea nominală a sporurilor, raportată la nivelul anului precedent, o practică deja cunoscută în administrație. În acest context, veniturile finale depind în mare măsură de volumul efectiv de muncă prestat în timpul sezonului rece.
O meserie mai bine plătită, dar la fel de solicitantă
Deszăpezirea în 2026 în România nu mai este asociată exclusiv cu salarii mici, însă rămâne una dintre cele mai solicitante activități din sectorul serviciilor publice. Cu venituri brute lunare care pot depăși 5.500 – 5.800 de lei în plin sezon de iarnă, munca pe drumuri încearcă să compenseze riscurile și efortul prin stabilitate financiară și sporuri.
Eficiența campaniilor de iarnă va depinde, în continuare, de echilibrul dintre constrângerile bugetare și capacitatea autorităților de a menține personal calificat într-un domeniu unde condițiile de lucru rămân extreme.