Descoperire arheologică de mare însemnătate: care este legătura dintre comunitățile paleo-inuite și Groenlanda, conform oamenilor de știință

O nouă cercetare arheologică schimbă radical modul în care este înțeleasă mobilitatea umană în Arctica preistorică.

Dovezi recente arată că populații paleo-inuite au reușit să traverseze mări înghețate și ape extrem de periculoase pentru a ajunge pe un grup de insule izolate din nord-vestul Groenlandei în urmă cu aproximativ 4.500 de ani, scrie Live Science.

Descoperirea indică nu doar curaj, ci și un nivel avansat de organizare socială, cunoștințe maritime și tehnologie de navigație mult mai sofisticată decât se credea anterior.

Arheologii au identificat urme clare ale unor așezări umane pe insulele Kitsissut (cunoscute și ca Insulele Carey), cel mai vestic punct al Groenlandei.

Vezi și:

Prognoza meteo actualizată pentru Paște 2026. Meteorologii anunță surprize de la vreme în weekendul 11–12 aprilie

Horoscopul săptămânii 16–22 martie 2026: Mercur își încheie retrogradarea, iar zodiile au parte de un nou început

Aceste insule mici se află într-o zonă marină specială numită polynie, un spațiu de apă deschisă, semipermanent, înconjurat de ghețuri marine.

În prezent, regiunea este recunoscută de comunitățile inuit contemporane ca un teritoriu important pentru vânătoarea de păsări marine și colectarea ouălor, iar acest lucru a determinat cercetătorii să investigheze posibila existență a unor activități umane preistorice.

Dovezi arheologice care indică așezări permanente și reveniri repetate

Studiul publicat în revista Antiquity documentează aproape 300 de structuri arheologice identificate pe trei dintre insulele arhipelagului.

Vezi și:

Monede din timpul Revoluției Rusești, descoperite sub podeaua unei case vechi: valoarea depășește 500.000 de dolari

Speranță pentru milioane de oameni: cercetătorii au găsit un mecanism care ar putea întări oasele, cum luptă cu osteoporoza

Cea mai mare concentrare a fost descoperită pe insula Isbjørne, unde au fost găsite 15 structuri de locuire paleo-inuite. Acestea sunt recunoscute prin așa-numitele „inele de pietre” – cercuri de bolovani care marcau marginile corturilor, cu un spațiu central folosit ca vatră.

Analiza resturilor osoase de animale găsite într-una dintre structuri a permis datarea ocupării zonei între aproximativ 4.000 și 4.475 de ani în urmă.

Numărul mare de structuri într-un singur loc sugerează că nu a fost vorba de o vizită izolată sau accidentală, ci de un loc frecventat în mod repetat de comunități întregi.

Cercetătorii consideră că insulele Kitsissut nu au fost o destinație ocazională, ci un punct strategic recurent în viața paleo-inuiților.

Traversări maritime extreme și o cultură profund legată de mare

Distanța minimă dintre țărmul Groenlandei și insulele Kitsissut este de aproximativ 53 de kilometri, un traseu care presupune traversarea unor ape deschise marcate de vânturi imprevizibile, ceață densă și curenți puternici.

Estimările arată că o astfel de călătorie ar fi durat aproximativ 12 ore, realizată în ambarcațiuni din lemn acoperite cu piele, similare unor caiace primitive.

Cercetătorii cred că aceste deplasări aveau loc în special în sezonul cald, într-o fereastră de timp extrem de scurtă, când condițiile arctice permiteau navigația.

Motivația principală pare să fi fost accesul la resurse maritime esențiale, în special coloniile masive de păsări marine, precum guillemotul cu cioc gros (Uria lomvia), care cuibărește în număr mare pe stâncile insulelor în timpul verii.

Oasele acestor păsări au fost identificate în apropierea structurilor de locuire, indicând o exploatare sistematică a resurselor.

Numărul mare de locuințe sugerează că nu doar mici grupuri de vânători făceau aceste traversări, ci comunități întregi, ceea ce implică o organizare socială complexă și o planificare logistică avansată.

Această capacitate de a naviga mări reci și periculoase demonstrează nu doar adaptarea la medii extreme, ci și un nivel ridicat de inovație tehnologică.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra regiunii arctice, care nu mai poate fi văzută doar ca un simplu coridor de migrație între America de Nord și Groenlanda.

Insulele Kitsissut apar acum ca un centru de activitate, inovație și adaptare umană, un spațiu în care paleo-inuiții au demonstrat o relație profundă cu mediul marin și o capacitate remarcabilă de a transforma unul dintre cele mai ostile peisaje de pe planetă într-un teritoriu locuibil și exploatabil.

Care sunt cei mai mari importatori și exportatori ai României. Locurile ocupate de Lidl, Dacia și Porsche