De cine poate fi contestat testamentul: acte necesare în 2026

Legislație

FOTO: Arhivă

În România, testamentul este actul prin care o persoană își exprimă dorința privind modul în care va fi împărțit patrimoniul său după deces. Deși scopul unui testament este să reflecte ultima voință a testatorului, uneori acesta poate fi pus sub semnul întrebării în fața instanței, atunci când există suspiciuni de nelegalitate sau când drepturile unor persoane interesate sunt afectate. Legea prevede reguli clare despre cine și în ce condiții poate contesta un testament, precum și despre procedura de urmat pentru validarea sau anularea acestuia.

Cine are dreptul să conteste un testament în România

Conform legislației succesionale românești, orice persoană interesată poate solicita în instanță anularea sau reducerea unui testament, dacă există motive temeinice în acest sens. Persoanele care pot face acest demers sunt:

moștenitorii legali care ar fi avut dreptul la moștenire în lipsa testamentului, de exemplu copiii, soțul supraviețuitor sau, în anumite situații, părinții și frații;
moștenitorii rezervatari care au fost dezmoșteniți sau ale căror cote succesorale au fost reduse sub nivelul minim prevăzut de lege;
alte persoane cu interes patrimonial direct în succesiune, cum ar fi creditori ai defunctului, care pot fi afectați de dispozițiile testamentare.

Acest interes trebuie demonstrat în fața instanței, iar legea nu limitează doar la moștenitorii enumerați în testament dreptul de a contesta actul. Persoanele care consideră că sunt nedreptățite prin dispozițiile testamentare pot cere anularea sau ajustarea acestuia.

Motive pentru contestarea testamentului

Un testament poate fi contestat dacă există suspiciuni sau dovezi privind:

Vezi și:

Andreea Popescu și Rareș Cojoc au divorțat. Fosta dansatoare a Deliei a vorbit şi despre zvonurile infidelităţii: ”Eram într-un moment de vulnerabilitate”

Moment de panică la „Românii au talent”: un concurent a scăpat în ultima secundă dintr-o cascadorie extremă. Andra: „Mi-e frică”

Nerespectarea formei legale — de exemplu, în cazul testamentului olograf, acesta trebuie să fie scris integral de mâna testatorului, datat și semnat; dacă nu îndeplinește aceste cerințe poate fi declarat nul.
Vicierea consimțământului — atunci când există suspiciuni că testatorul a semnat sub constrângere, fraudă sau influență nejustificată din partea altor persoane.
Lipsa capacității de exercițiu a testatorului — dacă la momentul întocmirii testamentului persoana nu înțelegea semnificația actului din cauza unei boli mintale sau a unor condiții de sănătate care îi afectau discernământul.
Încălcarea rezervei succesorale — legea garantează anumitor moștenitori o parte minimă din moștenire, iar dacă testamentul încalcă această rezervă, persoanele dezavantajate pot cere instanței ajustarea sau anularea dispozițiilor.
Fals sau fraudă — includerea unor semnături false sau acte obținute prin înșelăciune sunt motive solide de contestare.

Procedura de contestare

Contestarea testamentului se realizează în cadrul procedurii succesorale, iar pașii generali sunt:

Consultarea unui avocat specializat în drept succesoral — esențială pentru evaluarea legală a cazului și pentru pregătirea argumentelor.
Depunerea unei cereri de chemare în judecată la instanța competentă de la sediul ultimului domiciliu al testatorului. Cererea trebuie să includă motivele contestației și probele care susțin afirmațiile.
Prezentarea probelor — acestea pot include expertize medico-legale pentru a demonstra incapacitatea testatorului, martori pentru influență sau constrângere, expertize grafologice în caz de suspiciune de fals etc.
Analiza instanței — după analiză, instanța poate decide anularea totală sau parțială a testamentului sau menținerea acestuia, în funcție de legalitatea actului și de probele prezentate.
Emiterea unui nou certificat de moștenitor — dacă testamentul este invalidat, se va emite un certificat de moștenitor care reflectă drepturile reale ale succesorilor conform legii.

Termene şi precizări importante

De obicei, dreptul de a contesta un testament începe odată cu deschiderea succesiunii, iar termenul în care poate fi introdusă acțiunea este stabilit de lege și curge de la data la care persoana interesată a luat cunoștință de testament și de motivele contestării. Este esențial ca această acțiune să fie inițiată în timp util, deoarece pierderea termenelor poate conduce la imposibilitatea atacării actului.

Acte necesare pentru contestarea unui testament

1. Acte de identitate

Vezi și:

Contestarea unei amenzi în 2026: ce scrii în plângere, unde o depui și ce dovezi contează

Carte de identitate (copie)
Certificat de naștere (copie)
Certificat de căsătorie / divorț, dacă este relevant (copie)

Sunt necesare pentru a dovedi identitatea și legătura de rudenie cu defunctul.

2. Acte care dovedesc decesul testatorului

Certificat de deces (copie legalizată sau copie simplă, în funcție de instanță)

3. Testamentul contestat

Testamentul în original sau
Copie legalizată a testamentului (olograf, autentic notarial sau mistic)

Dacă nu îl deții, poți solicita instanței sau notarului unde a fost deschisă succesiunea să îl ceară oficial.

4. Dovezi ale calității de persoană interesată

De exemplu:

acte de stare civilă care dovedesc că ești moștenitor legal sau rezervatar (copil, soț, părinte);
certificat de moștenitor anterior (dacă există);
alte documente care arată că ai fi avut drept la moștenire în lipsa testamentului.

5. Probe care susțin motivul contestației

În funcție de motiv, pot fi necesare:

Pentru lipsa discernământului testatorului