De ce s-au văzut atât de multe dâre albe pe cerul Bucureștiului. Fenomenul explicat de cercetătorii de la Institutul Național de Fizica Materialelor
Numeroase dâre albe au putut fi observate în ultimele zile pe cerul Bucureștiului, unele dintre ele rămânând vizibile mult timp după trecerea avioanelor. Imaginile au atras atenția mai ales pentru că urmele nu au dispărut rapid, ci s-au extins și, în unele zone, au ajuns să formeze un adevărat desen de linii pe cer.
Fenomenul nu este unul nou, însă condițiile atmosferice pot face ca el să devină mult mai vizibil în anumite zile. Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor au explicat ce se întâmplă, de fapt, la altitudinea la care circulă avioanele și de ce unele dintre urmele lăsate de acestea pot persista ore întregi.
De ce dârele albe nu au dispărut rapid
Liniile observate pe cer sunt dâre de condensare, iar atunci când rămân vizibile pentru perioade mai lungi sunt cunoscute drept „persistent contrails”. Formarea lor este legată în primul rând de temperaturile extrem de scăzute de la altitudinile la care zboară aeronavele.
Motoarele avioanelor produc, printre altele, vapori de apă. Odată ajunși în aerul foarte rece, aceștia contribuie la formarea unor cristale minuscule de gheață. Astfel apare urma albă care poate fi observată în spatele aeronavei.
Diferența dintre o dâră care dispare repede și una care rămâne pe cer este dată în mare parte de condițiile atmosferice. Atunci când aerul din jur este suficient de uscat, cristalele de gheață se evaporă sau sublimează rapid, iar urma avionului dispare.
Dacă aerul de la acea altitudine este însă suficient de umed în raport cu gheața, cristalele pot persista și chiar continua să crească. Vânturile de la altitudine pot apoi să împrăștie dâra, astfel încât o linie inițial îngustă ajunge să ocupe o suprafață mult mai mare.
Dârele se pot transforma în formațiuni asemănătoare norilor
Acesta este și motivul pentru care, în anumite zile, pe cer pot apărea simultan numeroase linii albe. Pe măsură ce trece timpul, unele devin tot mai late și mai difuze, până când pot fi greu de diferențiat de norii subțiri aflați la mare altitudine.
Institutul Național de Fizica Materialelor explică faptul că dârele persistente pot contribui la formarea sau extinderea norilor de gheață de tip cirrus. Fenomenul este cunoscut și studiat de cercetători și depinde de combinația dintre temperatură, umiditate și condițiile existente în atmosferă.
De aceea, nu toate avioanele produc dâre persistente. Chiar și în cazul aceleiași aeronave, urma poate dispărea într-o anumită zonă și poate rămâne vizibilă în alta, dacă avionul traversează mase de aer cu proprietăți diferite.
Ce legătură există cu încălzirea globală
Dârele persistente prezintă interes pentru cercetători și dintr-un alt motiv: efectul pe care îl pot avea asupra climei. Atunci când contribuie la apariția norilor cirrus, acestea pot influența cantitatea de energie care intră și iese din atmosfera Pământului.
Norii reflectă o parte din energia provenită de la Soare, dar pot în același timp să rețină o parte din căldura emisă de suprafața terestră. În cazul dârelor persistente și al norilor cirrus generați de aviație, cercetările climatice indică, per ansamblu, un efect de încălzire.
Asta nu înseamnă că fiecare urmă albă lăsată de un avion contribuie în aceeași măsură. Efectul depinde de durata sa, de suprafața acoperită, de momentul zilei și de condițiile atmosferice în care aceasta s-a format.
De ce sunt studiate aceste fenomene la Măgurele
Formarea cristalelor de gheață implică procese care au loc la scară microscopică, inclusiv interacțiuni între moleculele de apă și particulele foarte mici existente în atmosferă. Tocmai această componentă face ca fenomenul să intre și în aria de interes a cercetătorilor în fizica materialelor.
Institutul de la Măgurele desfășoară cercetări care vizează inclusiv materiale, senzori și tehnologii destinate monitorizării mediului. Înțelegerea proceselor atmosferice este importantă și în contextul eforturilor de reducere a impactului pe care transportul aerian îl are asupra climei.
Așadar, numărul mare de linii albe observate pe cerul Bucureștiului nu indică apariția unui fenomen nou. Vizibilitatea și persistența lor sunt favorizate de condițiile atmosferice existente la altitudinea de zbor, unde vaporii de apă pot forma cristale de gheață care, în loc să dispară rapid, rămân în atmosferă și se răspândesc treptat.