De ce a pus ministrul spitalele în alertă după depresurizarea avionului HiSky la Otopeni: explicațiile oficiale

Decizia ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, de a pune spitalele din București în alertă după incidentul aviatic de pe Aeroportul Otopeni a stârnit controverse în spațiul public. Oficialul susține însă că măsura a fost una preventivă și necesară. În fața criticilor, acesta a explicat de ce a ales să reacționeze imediat.

De ce nu a așteptat ministrul mai multe informații

Incidentul a avut loc după ce o aeronavă a companiei HiSky, cu aproximativ 180 de pasageri la bord, s-a depresurizat în timpul zborului și a fost nevoită să se întoarcă de urgență pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.

În acel moment, informațiile disponibile erau limitate, iar aeronava trebuia să survoleze zona timp de 40–45 de minute pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare.

Ministrul Sănătății a reacționat după ce a primit mai multe comentarii legate de modul în care a gestionat situația.

Vezi și:

Prognoza meteo actualizată pentru Paște 2026. Meteorologii anunță surprize de la vreme în weekendul 11–12 aprilie

Horoscopul săptămânii 16–22 martie 2026: Mercur își încheie retrogradarea, iar zodiile au parte de un nou început

”Văd că lucrurile se încing și apar tot felul de comentarii: că de ce am reacționat, că de ce am vorbit, că de ce nu am așteptat. Sǎ aștept ce?

Haideți să lămurim un lucru simplu: ce ne dorim, de fapt? Să fim pregătiți atunci când apare o potențială situație de criză? Sau să stăm liniștiți și să fim, din nou, surprinși?

Am fost informat că un avion cu 180 de pasageri la bord s-a depresurizat și se întoarce la Otopeni. În acel moment nu existau alte date certe.

Se știa doar că aeronava trebuie să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. A făcut acest lucru aproximativ 40–45 de minute și, din fericire, a aterizat în siguranță. Doamne ajută că totul s-a încheiat bine.

Dar rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav. Rolul meu este să fiu pregătit înainte”, a transmis Alexandru Rogobete pe pagina sa de Facebook.

Ce presupunea scenariul negativ luat în calcul

Potrivit oficialului, autoritățile au analizat inclusiv varianta în care situația s-ar fi putut transforma într-un incident cu victime multiple.

”Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale.

Spitale care, în acest moment, funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%. Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație.

Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză. Le-am informat, le-am pus în alertă și am asigurat coordonarea necesară.

Am menținut legătura directă cu Aeroportul București, Ministerul Transporturilor și Departamentul pentru Situații de Urgență. Asta înseamnă responsabilitate.

Se mai putea întâmpla ceva: chiar și cu o aterizare în siguranță, puteau exista pasageri cu hipoxie, atacuri de panică sau alte probleme medicale care necesitau spitalizare. Și pentru asta trebuia să fim pregătiți.

A spune că am creat panică pentru că am informat public și am pus sistemul în alertă este complet absurd. Informarea înseamnă transparență. Iar transparența, într-o situație potențial critică, înseamnă încredere”, a adăugat Rogobete.

A fost reacția o exagerare sau o măsură de prevenție?

Ministrul a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi generat panică, susținând că lipsa de reacție ar fi fost, de fapt, problema reală.

”Imaginați-vă, însă, scenariul invers: 20–30 de pacienți ajung simultan la spitale și noi nu suntem pregătiți. Atunci ce am fi spus?

Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica. Pentru că prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații.

Este dezamăgitor ca, atunci când îți faci treaba la timp, să fii acuzat că ți-ai făcut treaba.

Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată”, a conchis Alexandru Rogobete.

În final, incidentul s-a încheiat fără victime, însă reacția autorităților sanitare readuce în discuție echilibrul delicat dintre prevenție, comunicare publică și percepția de panică într-o situație de criză.

Care sunt cei mai mari importatori și exportatori ai României. Locurile ocupate de Lidl, Dacia și Porsche