Dacia și bucșele: care cedează primele pe drumuri proaste și ce zgomote fac
Pe drumuri proaste, bucșele sunt consumabile, chiar dacă nu sunt trecute așa în manual. Ele sunt elementele elastice care fac legătura între brațe, punți și caroserie, absorbind vibrații și permitând mișcări controlate ale suspensiei. Când cedează, nu pierzi doar confort, pierzi precizie în direcție și stabilitate, iar uzura altor componente accelerează.
La Dacia, folosită frecvent pe drumuri variate, cu încărcare, gropi și borduri, bucșele pot începe să se audă mai devreme decât te aștepți. Problema este că zgomotele sunt înșelătoare: o bucșă ruptă poate suna ca o bieletă antiruliu, iar o bucșă de punte poate suna ca un amortizor obosit.
Bucșele care cedează primele: braț față, bară stabilizatoare, punte spate
În față, cele mai solicitate sunt bucșele de braț. Ele preiau forțe mari la frânare și accelerație, iar pe gropi lucrează în torsiune. Când încep să cedeze, direcția devine ușor imprecisă, iar la frânări puternice poți simți că mașina „se mișcă” în față. Uneori apare și o uzură neuniformă a anvelopelor, pentru că geometria se schimbă subtil sub sarcină.
Bucșele barei stabilizatoare și cele asociate bieletelor antiruliu sunt și ele suspecte frecvent. Deși bieletele sunt adesea vinovate, bucșele barei pot produce zgomote de frecare sau lovire când treci peste denivelări mici, repetate, cum ar fi pavele sau linii de tramvai. Dacă zgomotul e mai evident la viteze mici și dispare pe asfalt bun, zona barei stabilizatoare merită verificată.
În spate, la multe modele Dacia, bucșele punții sau ale brațelor de legătură pot deveni sursa unor bătăi surde. Aici simptomele apar uneori ca o instabilitate la schimbări de bandă sau o senzație că spatele „vine” după față cu întârziere. Pe gropi, poți auzi un „buf” mai profund, diferit de un clănțănit metalic.
Ce zgomote fac bucșele și cum le diferențiezi de alte piese
O bucșă obosită produce de obicei bătăi surde, nu neapărat clănțănit metalic. Dacă auzi un „toc-toc” la plecare, la frânare și apoi la accelerație, poate fi o bucșă de braț care permite mișcare înainte-înapoi. Dacă ai un scârțâit care apare pe umed sau după spălare, pot fi bucșe care lucrează pe uscat, cu cauciuc îmbătrânit.
Diferența față de bielete este că bieletele dau deseori un clănțănit rapid pe denivelări mici, ca un zgomot de piese lovite. Bucșele, în schimb, tind să dea un sunet mai „plin”, ca o lovitură în caroserie. Diferența față de amortizor este că amortizorul obosit îți dă mai mult balans și sărit, pe când bucșele îți dau mai mult mișcare laterală și imprecizie.
Verificarea corectă se face pe elevator, cu levier, pentru a vedea dacă bucșa are joc sau dacă cauciucul e rupt. Nu te baza pe o inspecție vizuală rapidă, pentru că unele bucșe crapă în interior, iar exteriorul pare ok. Dacă circuli mult pe drumuri proaste, merită să verifici anual suspensia, pentru că o bucșă ieftină schimbată la timp te poate scuti de anvelope mâncate și de piese mai scumpe.