Cum poţi pierde dreptul la moştenire. Condiţiile puse de lege pentru a intra în posesia bunurilor

Moștenirea nu se dobândește automat, chiar dacă ești rudă apropiată a defunctului. Legea impune termene și condiții clare, iar neglijarea lor poate duce la pierderea drepturilor. Un simplu pas omis poate însemna renunțarea definitivă la bunuri.

Ce trebuie să faci pentru a accepta moștenirea

Pentru a intra legal în posesia bunurilor lăsate de o persoană decedată, moștenirea trebuie acceptată în mod explicit sau tacit. Acceptarea expresă presupune o declarație la notar, prin care moștenitorul își manifestă clar intenția de a primi patrimoniul.

În schimb, acceptarea tacită se realizează prin fapte concrete, cum ar fi administrarea bunurilor sau plata unor datorii ale defunctului. Avocatul Oana Bran explică foarte clar, într-o postare publică:

”Moştenirea se acceptă în termen de un an de la data decesului defunctului, fie printr-o declaraţie notarială în mod expres, fie prin acte de manifestare tacită.

Dacă nu faci asta, vei fi considerat renunţător, iar moştenirea se va împărţi între rudele de grad mai îndepărtat sau o va prelua statul, va fi declarată vacantă.”

Acest termen de un an este esențial și începe să curgă din momentul decesului, nu din momentul în care afli despre moștenire.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Ce se întâmplă dacă nu respecți termenul legal

Nerespectarea termenului de acceptare a moștenirii are consecințe directe și definitive. Practic, legea te consideră că ai renunțat la moștenire, chiar dacă nu ai făcut o declarație explicită în acest sens.

În această situație, bunurile nu rămân ”în așteptare”. Ele vor fi redistribuite către alți moștenitori, în ordinea gradelor de rudenie. Dacă nu există alte rude sau dacă și acestea renunță, patrimoniul ajunge în proprietatea statului, fiind declarat „vacant”.

Mulți oameni pierd moșteniri importante din simplă neatenție sau lipsă de informare, considerând că statutul de copil sau rudă apropiată este suficient. În realitate, lipsa unei acțiuni concrete în termenul legal echivalează cu pierderea dreptului.

Vezi și:

„Nora şi ginerele îşi moştenesc socrii?”. Explicaţia oficială a unui avocat

Poate mama să vândă casa moștenită fără acordul copilului? Explicația unui avocat

Există și alte situații în care poți pierde moștenirea?

Pe lângă neacceptarea în termen, există și alte cazuri prevăzute de lege în care o persoană poate pierde dreptul la moștenire. De exemplu, nedemnitatea succesorală intervine atunci când moștenitorul a comis fapte grave împotriva defunctului, cum ar fi violența sau tentativa de a influența testamentul.

De asemenea, renunțarea voluntară la moștenire este o opțiune legală, dar odată exprimată, nu mai poate fi retrasă. În plus, acceptarea moștenirii implică și preluarea datoriilor defunctului, ceea ce determină unele persoane să refuze în mod conștient acest drept.

Așadar, moștenirea este un drept care vine la pachet cu responsabilități și termene stricte. Pentru a evita pierderea bunurilor, este esențial să acționezi informat și la timp.

Greșeala care usucă roșiile în timpul caniculei. Mulți grădinari o fac fără să știe