Cum pot fi evitate tragediile în timp de furtună. Motivul pentru care cad atât de mulţi copaci în Bucureşti când sunt vijelii

Furtuna puternică care a traversat Bucureștiul în noaptea de marți spre miercuri a lăsat în urmă sute de intervenții ale echipajelor de urgență și un număr impresionant de arbori prăbușiți. Deși fenomenele meteo extreme pot provoca în mod firesc astfel de incidente, specialiștii atrag atenția că amploarea pagubelor nu poate fi explicată doar prin intensitatea vijeliei. Modul în care sunt gestionați arborii din Capitală, lucrările efectuate în apropierea acestora și lipsa unor instrumente de monitorizare sunt indicate drept factori care contribuie la creșterea riscului.

Aproape 1.000 de copaci au fost doborâți de furtună

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF), furtuna a generat 1.408 intervenții în Capitală.

Bilanțul include îndepărtarea a 779 de copaci căzuți, 34 de stâlpi, 30 de elemente de acoperiș și 27 de elemente de construcție. De asemenea, au fost înregistrate 190 de inundații în subsoluri, 224 de inundații în locuințe, 46 de curți inundate și 78 de străzi afectate de acumulările de apă.

În urma fenomenelor meteo au fost avariate 450 de autoturisme și 66 de imobile.

Vezi și:

Românii, dezamăgiți de cea mai frumoasă plajă din Thassos. Ce le-a dat bătăi de cap la Marble Beach: „Nu am găsit nimic din ce vedeam pe Instagram”

Și în județul Ilfov au fost raportate efecte importante. Aici au avut loc 251 de intervenții, în urma cărora 32 de copaci s-au prăbușit, iar 125 de locuințe au fost inundate.

Specialist: problema nu este doar furtuna, ci și modul în care sunt îngrijiți arborii

Diana Culescu, vicepreședintă a Asociației Peisagiștilor din România – filiala București și secretar general al International Federation of Landscape Architects, European Region, explică faptul că furtunile reprezintă fenomene meteo extreme, iar în astfel de situații este firesc ca unii arbori să cedeze.

În opinia sa, numărul foarte mare de arbori căzuți în București este însă influențat și de modul în care aceștia sunt administrați de-a lungul timpului.

„În primul rând, furtunile sunt fenomene meteo extreme și este normal ca, în astfel de situații, să cadă arbori. Așa cum, în mod obișnuit, nu cad acoperișuri, dar la furtuni vedem multe astfel de cazuri, la fel este și cu arborii. De regulă nu se inundă metroul, însă acum s-a inundat. În cazul arborilor, mai ales, vorbim despre ființe vii. Principalul motiv pentru care cad atât de mulți este însă gestionarea lor inadecvată. De exemplu, chiar astăzi am fotografiat pe cineva care, cel mai probabil, era de la administrația publică și inventaria un arbore căzut. Arborele respectiv era însă uscat de câțiva ani buni și nimeni nu a făcut absolut nimic să îl îndepărteze. Este chiar lângă Palatul Parlamentului”, a declarat Diana Culescu, pentru Adevărul.

Rădăcinile afectate reprezintă una dintre principalele cauze

Specialista explică faptul că cele mai multe probleme apar la nivelul sistemului radicular al arborilor.

Potrivit acesteia, lucrările pentru carosabil, introducerea rețelelor subterane sau amenajarea locurilor de parcare pot afecta rădăcinile, ceea ce reduce stabilitatea arborilor.

„Și carosabilul, și faptul că se introduc rețele în subteran fără să se țină cont că acolo există rădăcini afectează foarte mult arborii. De multe ori lucrările sunt făcute fără nicio preocupare pentru sistemul radicular. Odată li se taie rădăcinile dinspre carosabil, apoi și dinspre trotuar. În final, arborii practic rămân fără rădăcini și este normal să se desprindă și să cadă.”

Ea arată că majoritatea rădăcinilor se dezvoltă în primii 50 de centimetri ai solului, în timp ce structurile rutiere pot ajunge la o adâncime de cel puțin 80 de centimetri, ceea ce înseamnă că lucrările executate în aceste zone pot afecta sistemul radicular.

Totodată, Diana Culescu susține că un arbore gol pe interior nu reprezintă automat un pericol.

„Faptul că un arbore este gol pe interior nu reprezintă neapărat o problemă. Din contră, astfel de arbori sunt adesea mai flexibili. (…) Dacă vă uitați atent, veți observa că acești arbori nu se rup din mijlocul trunchiului, ci aproape întotdeauna se desprind de la rădăcină sau li se rupe o ramură.”

Tăierile și spațiul insuficient pot slăbi arborii

Un alt exemplu oferit de specialist este cel al arborilor plantați pe Calea Victoriei.

Potrivit acesteia, tăierile repetate și spațiul redus destinat rădăcinilor au contribuit la ruperea mai multor crengi în timpul furtunii.

„Dacă vă uitați, de exemplu, pe Calea Victoriei, s-au rupt foarte multe crengi din arborii plantați acolo, pentru că acești arbori sunt forme conduse, adică forma lor este obținută artificial prin tăieri care creează puncte de rupere. (…) În plus, nici nu prea au unde să își dezvolte rădăcinile, pentru că au fost plantați în gropi de aproximativ 80 pe 80 de centimetri.”

Registrul Verde este considerat o soluție importantă

Diana Culescu afirmă că un Registru Verde funcțional ar permite monitorizarea fiecărui arbore și a intervențiilor realizate în apropierea acestuia.

Potrivit acesteia, legea prevede existența unui astfel de instrument încă din 2007, însă acesta nu este funcțional.

„Dacă am avea Registrul Verde, așa cum prevede legea încă din 2007, am putea urmări toate aceste lucruri. Primăria Municipiului București a plătit aproximativ două milioane de euro fără să aibă un Registru Verde funcțional, iar din 2020 tot încearcă să îl realizeze fără succes.”

În opinia sa, implementarea acestui sistem ar fi mai utilă decât simpla toaletare a arborilor atunci când problema este reprezentată de rădăcini afectate.

Specialista atrage atenția și asupra arborilor uscați, pe care îi consideră cei mai periculoși.

„Toaletările se fac, de regulă, la arbori verzi, nu la arborii uscați. Arborii uscați sunt mult mai periculoși, pentru că lemnul poate ceda imprevizibil și poate proiecta bucăți de lemn. Acestea sunt cunoscute în domeniu sub denumirea de «widow makers», adică «făcători de văduve».”

În final, Diana Culescu consideră că, pe termen lung, și companiile de asigurări ar putea contribui la schimbarea modului în care sunt gestionate spațiile verzi, pe măsură ce vor analiza cauzele pagubelor produse de arborii căzuți în urma fenomenelor meteo extreme.

AI-ul chinezesc care ar putea bate ChatGPT și Claude. E mai ieftin și tot mai deștept