Cum îți dai seama că o fotografie de pe internet nu este reală. Capcana în care au căzut locuitorii din Câmpina din cauza unei imagini cu un urs

Fotografiile și videoclipurile generate cu inteligența artificială sunt tot mai realiste, iar românii pot fi păcăliți din ce în ce mai ușor de imaginile care circulă pe Facebook, WhatsApp sau TikTok. Uneori, o fotografie falsă poate avea chiar consecințe în lumea reală. S-a întâmplat la Câmpina, unde imaginea unui urs care ar fi fost surprins pe o stradă din oraș a determinat un localnic să sune la 112. Autoritățile au emis RO-ALERT și au trimis jandarmii în zonă, însă animalul nu fusese văzut de nimeni. Ursul exista doar într-o fotografie creată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Fotografia falsă a ajuns din telefon în telefon

Incidentul s-a produs pe 18 octombrie, în jurul orei 16:20. Printr-un apel la 112 a fost semnalată prezența unui urs pe strada Alexandru Ioan Cuza din Câmpina.

Autoritățile au tratat informația ca pe un posibil pericol real. A fost transmis RO-ALERT, iar jandarmii au mers în zona indicată.

În timpul verificărilor, persoana care făcuse sesizarea a prezentat fotografia primită pe WhatsApp. Problema era că nimeni nu putea spune cine fotografiase ursul și niciun locuitor din zonă nu confirma că văzuse animalul.

Vezi și:

Unde trebuie pus termostatul ca să nu consumi gaz inutil. Detaliul care poate conta la factura de iarnă

„În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că nicio persoană din zonă nu văzuse ursul pe stradă, fotografia fiind generată cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială, iar imaginea fusese redistribuită succesiv între mai multe persoane”, a transmis Primăria Câmpina.

Un urs care nu exista a declanșat RO-ALERT

Cum verifici o fotografie înainte să o distribui

Cazul arată cât de ușor poate deveni credibilă o informație atunci când este însoțită de o fotografie. Imaginile generate cu AI sunt însă tot mai realiste, iar vechile indicii – mâini cu șase degete, fețe deformate sau obiecte imposibile – nu mai apar întotdeauna.

Primul lucru pe care trebuie să-l verifici este sursa. Cine a făcut fotografia? Unde a fost publicată inițial? Persoana care ți-a trimis-o a fost acolo sau a primit-o, la rândul ei, de la altcineva? Formulări precum „mi-a trimis cineva”, „circulă pe grup” sau „se spune că este de acum” trebuie să ridice semne de întrebare.

Privește apoi atent detaliile. Indicatoarele cu litere fără sens, numerele deformate, reflexiile imposibile, umbrele care nu corespund obiectelor, contururile ciudate și elementele care par să se „topească” unele în altele pot indica o imagine artificială.

O fotografie realistă nu este automat o dovadă

Un alt pas util este căutarea informației în surse independente. Dacă fotografia arată un eveniment important – un incendiu, un accident, un animal periculos sau o calamitate – verifică paginile autorităților și publicațiile locale. O căutare inversă a imaginii prin Google Lens poate arăta, de asemenea, dacă fotografia a mai circulat anterior într-un alt context.

Mai ales în situațiile care pot provoca panică, regula ar trebui să fie simplă: nu distribui mai departe o informație pe care nu o poți verifica.

Asta nu înseamnă că un posibil pericol trebuie ignorat. Dacă vezi personal un urs sau o situație care amenință siguranța oamenilor, apelarea 112 este justificată. Diferența esențială este între ceea ce ai observat direct și o fotografie fără sursă primită pe WhatsApp.

În cazul din Câmpina, ursul era virtual. Consecințele produse de imagine – apelul la 112, mobilizarea jandarmilor și alerta transmisă populației – au fost însă cât se poate de reale.

RITE 2026 aduce la București experți în AI, securitate cibernetică și infrastructura Internetului