28 ian. 2026 | 11:31

Cum funcționează ransomware-ul în 2026: de la criptare la șantaj psihologic și presiune legală

TEHNOLOGIE
Cum funcționează ransomware-ul în 2026: de la criptare la șantaj psihologic și presiune legală
Cum funcționează ransomware-ul în 2026 / Foto: Colaj Playtech realizat cu AI

Timp de ani de zile, ransomware-ul a fost tratat ca o problemă strict tehnică. Echipele de securitate s-au concentrat pe backup-uri, sisteme de detectare, proceduri de răspuns la incidente și limitarea accesului inițial al atacatorilor. Strategia dominantă era clară: restaurezi datele și mergi mai departe.

Această abordare nu mai funcționează. În 2025 și 2026, ransomware-ul s-a transformat într-un mecanism complex de șantaj, în care criptarea fișierelor este doar una dintre opțiuni, și adesea nici măcar cea mai importantă.

Actorii de amenințare folosesc acum date furate, riscuri juridice și presiune psihologică pentru a forța plata, chiar și atunci când sistemele pot fi recuperate din backup.

Schimbarea este profundă: victimele nu mai sunt confruntate doar cu pierderea accesului la date, ci cu amenințări legate de reputație, conformitate legală și impact comercial pe termen lung.

Cum s-a reorganizat ecosistemul ransomware după 2024

După destructurarea unor grupări majore în 2024, precum LockBit sau BlackSuit, peisajul ransomware nu a devenit mai sigur. Din contră, s-a fragmentat, scrie Bleeping Computer.

În locul unor branduri dominante au apărut rețele flexibile de afiliați care colaborează, reutilizează infrastructură și se mută rapid de la o identitate la alta.

Această descentralizare face atribuirea atacurilor mult mai dificilă și reduce eficiența intervențiilor autorităților. Impactul asupra victimelor, însă, rămâne la fel de sever.

Mai mult, tactica de „dublă extorcare” a evoluat într-un spectru larg de presiuni, de la amenințări cu divulgarea datelor până la șantaj public și invocarea explicită a amenzilor sau proceselor civile.

Unele grupuri au perfecționat atacurile fără criptare, bazate exclusiv pe furt de date, inclusiv prin exploatarea lanțurilor de aprovizionare software. Altele funcționează ca niște carteluri digitale, în care infrastructura și afiliații supraviețuiesc chiar dacă „marca” dispare sau este închisă.

De ce sunt vizate tot mai des companiile mici și mijlocii

Analizele recente arată că majoritatea victimelor provin din zona IMM-urilor, în special din sectoare de servicii. Aceste organizații sunt suficient de mari pentru a putea plăti, dar nu au resursele necesare pentru a gestiona expunerea publică sau întreruperile prelungite ale activității.

Atacurile sunt concentrate în regiuni cu reglementări stricte privind protecția datelor, unde divulgarea informațiilor poate declanșa investigații, amenzi și obligații de notificare. În aceste cazuri, plata răscumpărării este prezentată ca o formă de „gestionare a riscului”, nu ca o recuperare tehnică.

Pentru multe organizații, adevărata criză nu este atacul în sine, ci consecințele legale și reputaționale care pot urma.

Psihologia șantajului digital modern

Ransomware-ul actual nu mai mizează pe complexitate tehnică, ci pe manipulare psihologică. Notele de răscumpărare sunt atent structurate pentru a induce panică, urgență și sentimentul de vinovăție.

Atacatorii creează impresia de supraveghere constantă, impun termene-limită artificiale și sugerează că plata este singura soluție posibilă.

Un element central este invocarea fricii de autorități, presă și pierdere a reputației. Sunt menționați explicit angajați, clienți sau parteneri, pentru a amplifica presiunea internă. În paralel, atacatorii oferă false garanții și instrucțiuni detaliate de plată, reducând orice obstacol psihologic sau logistic.

Ce trebuie să schimbe organizațiile în apărare

Apărarea împotriva ransomware-ului modern nu mai este doar o problemă IT. Planurile de răspuns trebuie să includă din start echipe juridice, de comunicare și management al crizei.

Organizațiile trebuie să înțeleagă că expunerea datelor este arma principală, nu criptarea.

La fel de importantă este monitorizarea continuă a expunerii externe, auditarea configurațiilor critice și prioritizarea vulnerabilităților care sunt exploatate activ. Ransomware-ul de azi este, în esență, un atac asupra oamenilor și proceselor, nu doar asupra sistemelor.