16 ian. 2026 | 13:39

Cum faci Windows 11 să pornească mai repede oprind aplicațiile care se deschid singure

TEHNOLOGIE
Cum faci Windows 11 să pornească mai repede oprind aplicațiile care se deschid singure
Cum reduci timpul de pornire în Windows 11 dezactivând aplicațiile de startup

Pornești laptopul, intri în cont și… începe așteptarea: iconițe care apar pe rând, notificări care sar una după alta, iar ventilatorul pare că intră direct în „modul avion”. De cele mai multe ori, nu Windows 11 e „de vină”, ci lista de aplicații care se încarcă automat imediat după autentificare.

Vestea bună e că ai control aproape total asupra acestui comportament și poți obține un start mai rapid fără să dezinstalezi nimic. Totul se reduce la o curățenie atentă în zona de startup: păstrezi ce e esențial (securitate, drivere, servicii critice) și scoți din drum aplicațiile pe care oricum le deschizi rar.

De ce încetinește pornirea și ce merită să lași activ

Când multe aplicații pornesc în același timp, se înghesuie pe aceleași resurse: procesor, disc, memorie, conexiune. Chiar dacă fiecare „mușcă” puțin, împreună pot prelungi semnificativ momentul în care sistemul devine cu adevărat responsiv. Microsoft recomandă gestionarea aplicațiilor de pornire direct din instrumentele incluse în Windows, tocmai pentru că impactul cumulat poate afecta și performanța imediat după login.

Ce lași activ, de regulă: soluția de securitate (Windows Security/Defender sau un antivirus terț), utilitare de driver (touchpad, audio, placă video), servicii legate de criptare sau management de dispozitiv și, dacă folosești constant sincronizarea, partea de cloud. Chiar și așa, merită să fii pragmatic: dacă nu ai nevoie de sync non-stop, poți porni manual aplicația când îți trebuie.

În schimb, ce poți opri fără stres, în majoritatea cazurilor: chat, launchere de jocuri, aplicații de meeting care nu-ți trebuie zilnic, tool-uri de actualizare care au și variantă manuală, widgeturi și „asistenți” care se autolan­sează. Dacă te interesează și alte optimizări generale pentru Windows 11, merită să privești startup-ul ca primul pas, pentru că e și cel mai rapid de aplicat.

Metoda 1 și 2: Task Manager și Settings, varianta rapidă

Cea mai simplă triere o faci din Task Manager. Intră acolo și dezactivează strict ce nu vrei să pornească automat. Pașii sunt direcți:

  • Click dreapta pe butonul Start → alege Task Manager (sau apasă Ctrl + Shift + Esc).
  • Din meniu, intră la „Startup apps” / „Startup”.
  • Click dreapta pe aplicație → Disable (și revii oricând cu Enable).

Avantajul major aici e coloana de „Startup impact”. Dacă vezi „High”, e un candidat bun pentru dezactivare (cu excepția aplicațiilor de securitate). Microsoft descrie „High impact” ca situația în care utilizarea totală de CPU trece de 1 secundă sau I/O pe disc depășește 3 MB în timpul pornirii.

Alternativa la fel de eficientă este din Settings, unde ai un comutator on/off pentru fiecare aplicație. Microsoft indică explicit traseul: Settings → Apps → Startup, apoi oprești ce nu vrei să ruleze la autentificare.
Aici e mai „curat” vizual, dar pierzi din detaliile de diagnostic pe care le vezi în Task Manager.

Metoda 3: File Explorer, pentru aplicațiile care nu apar în liste

Unele aplicații nu se afișează în Task Manager sau Settings, pentru că nu sunt „înregistrate” acolo ca startup apps. În cazul ăsta, folosește metoda cu folderele de startup din File Explorer, pe care Microsoft o descrie pas cu pas.

Urmează exact pașii ăștia:

  1. Click dreapta pe Start → Run.
  2. Scrie shell:appsfolder → Enter. Se deschide o fereastră cu aplicațiile instalate. Las-o deschisă.

Apoi deschide folderul de startup:

  1. Start → Run din nou.
  2. Scrie shell:startup (startup pentru utilizatorul curent) sau shell:common startup (startup pentru toți utilizatorii de pe PC) → Enter.

Din fereastra cu aplicații („appsfolder”), trage scurtături către folderul de startup dacă vrei să adaugi ceva. Dacă vrei să scoți ceva din startup, șterge scurtătura din folderul de startup (nu dezinstalezi aplicația, doar îi tai pornirea automată). Este genul de ajustare care te ajută mai ales când ai utilitare vechi sau software de periferice care insistă să pornească singur.

Cum alegi ce dezactivezi și ce lași, fără să strici ceva

Regula de aur: dacă nu știi ce face o aplicație, investighează înainte să o oprești. În Task Manager, verifică publisherul (Microsoft, producătorul plăcii video, producătorul laptopului) și caută pe web ce rol are procesul sau aplicația respectivă. Când e vorba de securitate, lasă activ Defender/antivirusul, fiindcă se încarcă devreme tocmai ca să prindă amenințările înainte să apuce să ruleze.

În rest, aplică o strategie simplă în două ture. Prima tură: dezactivează tot ce e evident „opțional” (launchere, chat, tool-uri de meeting, utilitare de gaming). A doua tură: după 2-3 restarturi, vezi ce-ți lipsește în mod real și reactivează doar acele aplicații. În majoritatea cazurilor, dezactivarea unei aplicații de startup nu „strică” PC-ul, iar revenirea e la fel de ușoară.

Pentru utilizatorii care vor „nivelul următor”, există și utilitare precum Autoruns (Microsoft), care pot arăta și task-uri programate, extensii, servicii și alte puncte de autolansare. Aici însă intri deja în zonă avansată: schimbă câte un lucru pe rând și notează ce ai modificat, ca să poți reveni rapid dacă ceva nu mai pornește cum trebuie.

În final, câștigul real vine din disciplină: păstrează startup-ul „subțire”, iar restul aplicațiilor pornește-le doar când ai nevoie de ele. După ce faci curățenia, restartul nu mai ar trebui să pară un ritual de răbdare, ci o acțiune scurtă, predictibilă.