Cum faci un cocktail modern clasic din 2018 inspirat de Al Doilea Război Mondial – Reno cu Montenegro, Suze și Americano
Există multe moduri prin care poate lua naștere un cocktail, de la dorința de a valorifica un ingredient mai puțin cunoscut până la încercarea de a recrea într-un pahar aromele unei destinații. Reno merge într-o direcție mult mai neobișnuită. Este un cocktail creat în 2018 de Giorgio Ferrarese la restaurantul The Holy Birds din Londra, iar inspirația declarată vine din ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial în Italia și din eliberarea orașului Bologna, la 21 aprilie 1945.
Dincolo de poveste, Reno mi se pare interesant pentru că nu încearcă să transforme tema istorică într-un artificiu de prezentare. Legătura este construită prin ingrediente: Amaro Montenegro, Suze, Cocchi Americano și o cantitate foarte mică de Italicus Rosolio di Bergamotto. Nu există suc de citrice în rețetă, nu există sirop și nici un distilat clasic precum gin, whisky sau rom. Ai practic patru ingrediente amare, aromatice sau fortificate care trebuie să funcționeze împreună, iar rezultatul este un aperitiv complex, dulce-amărui, ierbos și citric.
Povestea cocktailului Reno și legătura cu Bologna
Giorgio Ferrarese a explicat că punctul de plecare pentru Reno a fost ziua de 21 aprilie 1945, când Bologna a fost eliberată în ultimele săptămâni ale războiului din Europa. Campania din jurul orașului implicase Aliații și forțele italiene, alături de partizani, într-o regiune traversată de numeroase cursuri de apă care reprezentau obstacole naturale importante pentru înaintarea trupelor.
Documentele istorice confirmă rolul deosebit al Corpului II Polonez, ale cărui unități au intrat în Bologna în dimineața zilei de 21 aprilie. Trupele americane și unitățile italiene au ajuns la scurt timp după aceea, în timp ce partizanii ocupaseră deja mai multe puncte importante din oraș. Operațiunea începuse cu zile înainte și presupusese trecerea unor râuri precum Senio, Santerno, Gaiana, Idice și Savena. Ferrarese a condensat această istorie într-o poveste de cocktail și a ales numele Reno, după râul asociat atât de puternic geografic cu Bologna și regiunea Emilia-Romagna.
Apoi a atribuit fiecărui ingredient un rol simbolic. Amaro Montenegro reprezintă Bologna, orașul în care s-a născut acest amaro în 1885. Cocchi Americano face trimitere la Asti și la mișcarea partizană italiană, iar Suze, bitterul francez bazat pe gențiană, amintește de contribuția Aliaților. Italicus completează construcția italiană și, în interpretarea creatorului, simbolizează curajul.
Este o explicație mai degrabă poetică decât o reconstrucție literală a unei operațiuni militare, ceea ce cred că este important de precizat. Reno nu trebuie tratat ca o lecție de istorie transpusă mililitru cu mililitru într-un pahar, ci ca modul în care un bartender a folosit produse europene cu identități foarte clare pentru a spune o poveste despre Bologna și finalul războiului din Italia.
Ce sunt Montenegro, Suze, Cocchi Americano și Italicus
Ingredientul principal este Amaro Montenegro, iar alegerea lui are probabil cea mai directă legătură cu povestea cocktailului. Stanislao Cobianchi și-a început activitatea la Bologna în 1885, după câțiva ani de experimente cu plante aromatice și lichioruri. Produsul pe care îl cunoaștem astăzi drept Amaro Montenegro s-a numit inițial Elisir Lungavita, iar în 1896 a primit actualul nume în onoarea prințesei Elena de Montenegro, cu ocazia căsătoriei sale cu Vittorio Emanuele, viitorul rege al Italiei.
Rețeta Montenegro folosește 40 de plante aromatice și este construită astfel încât amăreala să nu acapareze complet experiența. Ai citrice, ierburi, condimente, dulceață și suficiente note florale încât să-l poți bea simplu, dar și suficientă complexitate pentru a deveni baza unui cocktail. În Reno primește cea mai mare cantitate dintre toate ingredientele și stabilește direcția aromatică a paharului.
Suze vine din Franța și este un cu totul alt tip de bitter. Istoria sa începe la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar elementul definitoriu este rădăcina de gențiană galbenă. Aceasta îi oferă o amăreală vegetală foarte recognoscibilă, persistentă și aproape pământie, complet diferită de profilul rotund și condimentat al unui amaro italian. În Reno, cei 20 ml de Suze sunt suficienți pentru a schimba radical caracterul băuturii.
Cocchi Americano are și el o istorie care începe în secolul al XIX-lea. Giulio Cocchi l-a creat la Asti în 1891, iar produsul este un vin aromatizat în care apar gențiana, pelinul, scoarța de cinchona, portocala amară, florile de soc și alte plante. Numele „Americano” nu înseamnă pur și simplu că produsul ar proveni din Statele Unite. Cocchi explică denumirea atât prin ideea de alcool „amaricato”, adică făcut amar prin plante și condimente, cât și prin obiceiul american de a consuma vermut cu gheață și sifon.
Italicus Rosolio di Bergamotto este, prin comparație, copilul familiei. Lansat în 2016, cu doar doi ani înainte de apariția cocktailului Reno, încearcă să readucă în actualitate categoria italiană de rosolio și pune bergamota în centrul profilului aromatic. În această rețetă sunt necesari doar 5 ml. Pare foarte puțin, dar exact aceasta este ideea: trebuie să aducă o tușă citrică și parfumată, nu să transforme băutura într-un cocktail dominat de bergamotă.
De ce funcționează Reno și când merită să-l încerci
Din punct de vedere al structurii, Reno se află undeva între familia aperitivelor italiene amare și cocktailurile construite în jurul vinurilor aromatizate. Nu ai aciditatea evidentă a unui Sour și nici forța alcoolică a unui Manhattan sau Negroni construit în jurul unui distilat de bază. În schimb, fiecare ingredient vine cu propriul amestec de dulce, amar, floral și citric, iar diluția devine esențială pentru ca toate acestea să nu se îngrămădească într-un profil excesiv de intens.
Primul lucru pe care îl simți ar trebui să fie caracterul rotund și ierbos al Montenegro, urmat destul de repede de amăreala mult mai tăioasă a gențianei. Cocchi Americano relaxează puțin combinația prin baza de vin, iar cei doar 5 ml de Italicus apar mai ales aromatic, în special după ce cocktailul începe să se încălzească ușor în pahar. Difford’s Guide îl descrie drept un aperitiv dulce-amărui și catifelat în care amaro și gențiana sunt aromele dominante, descriere cu care este greu să nu fii de acord dacă respecți proporțiile originale.
Reno este și un exemplu foarte bun de cocktail modern care folosește ingrediente istorice fără să încerce să imite o rețetă de acum o sută de ani. Montenegro, Suze și Cocchi existau deja în secolul al XIX-lea, Italicus este o interpretare contemporană a unei categorii italiene mult mai vechi, iar rețeta care le unește a apărut abia în 2018. Din acest motiv, dacă vrei să descoperi cum poate arăta un „modern classic” construit aproape exclusiv din aperitive și bitter-uri europene, Reno este o alegere foarte interesantă și, în același timp, o modalitate bună de a înțelege cât de diferite pot fi formele pe care le ia amăreala într-un cocktail.
Cum faci cocktailul Reno cu Amaro Montenegro, Suze și Cocchi Americano
Reno este unul dintre acele cocktailuri în care lista ingredientelor pare foarte simplă, dar rezultatul depinde semnificativ de proporții. Dacă pui prea mult Suze, gențiana poate prelua controlul. Dacă mărești Italicus, bergamota devine prea parfumată. Montenegro are nevoie de suficient spațiu pentru a lega toate aromele, iar Cocchi Americano aduce vinul, aciditatea discretă și încă un strat de amăreală.
Rețeta documentată de Difford’s Guide folosește tehnica de throw, mai puțin întâlnită acasă decât clasicul stir. Practic, cocktailul este transferat de câteva ori între două recipiente, de la o anumită înălțime, împreună cu gheața, pentru răcire, diluție și puțină aerare. Dacă nu te simți confortabil cu procedeul sau nu vrei să transformi bucătăria într-un bar după o seară foarte aglomerată, poți obține un rezultat foarte bun și printr-un stir atent într-un mixing glass.
Reno
35 ml Amaro Montenegro
20 ml Suze
25 ml Americano Bianco, recomand Rinomato
5 ml Italicus Rosolio di Bergamotto
Metodă: Răcești în prealabil un pahar Old Fashioned. Pui toate ingredientele împreună cu gheață și le amesteci prin tehnica throw, transferând lichidul între două recipiente pentru răcire și diluție. Strecoară apoi cocktailul într-un pahar Old Fashioned peste un cub mare de gheață.
Garnish: un sfert sau o felie generoasă de lămâie, ușor arsă la suprafață.
Notă: Lămâia arsă nu este, în cazul de față, doar un decor spectaculos. Uleiurile citrice, aromele ușor caramelizate și nota discret afumată se potrivesc surprinzător de bine cu gențiana din Suze și Cocchi, în timp ce bergamota din Italicus face legătura cu partea citrică. Tocmai de aceea aș păstra garnish-ul original înainte să experimentezi cu alte variante.
Toate ingredientele folosite le poți achiziționa de pe www.alfadrink.ro.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/Alfa-Drink-logo-1.jpg)