20 ian. 2026 | 16:05

Cum au ajuns românii să plătească cea mai scumpă energie din Europa, raportat la salarii: explicaţia directorului Electrica

Social
Cum au ajuns românii să plătească cea mai scumpă energie din Europa, raportat la salarii: explicaţia directorului Electrica
Bucureștiul are cea mai scumpă energie din Europa raportat la salarii Foto: Profimedia

Bucureștiul a atins un record îngrijorător la sfârșitul anului 2025, devenind oficial cea mai scumpă capitală din Europa în ceea ce privește prețul electricității raportat la puterea de cumpărare a populației. Deși valoarea nominală a kilowatt-ului pare mai mică decât în statele din vest, realitatea economică resimțită de cetățeni este inversă.

Analiza costurilor: București vs. restul Europei

Alexandru Chiriță, CEO-ul Electrica, trage un semnal de alarmă bazat pe datele oferite de Household Energy Price Index (HEPI), subliniind o discrepanță uriașă: în timp ce un german plătește o sumă mai mare pe factură, efortul financiar al unui român pentru a acoperi același consum este mult mai ridicat din cauza veniturilor limitate. Această situație plasează România într-un punct critic, unde factura la energie apasă cel mai greu pe umerii consumatorilor europeni.

Cea mai recentă monitorizare HEPI din decembrie 2025 scoate la iveală cifre care explică presiunea financiară de pe piața locală. Dacă analizăm indicatorul PPS (Purchasing Power Standard – standardul puterii de cumpărare), Bucureștiul domină clasamentul scumpirilor.

Iată cum se prezintă comparația prețului nominal ajustat la puterea de cumpărare:

  • București: 28.26 euro cenți/kWh → 46.68 PPS (Purchasing Power Standard – standardul puterii de cumpărare)
  • Berlin: 38.86 c€/kWh → 34.80 PPS
  • Viena: 35.14 c€/kWh → 32.00 PPS
  • Paris: 27.47 c€/kWh → 28.73 PPS
  • Budapesta: 9.51 c€/kWh → 13.19 PPS

Alexandru Chiriță a explicat plastic această diferență printr-o postare pe contul său de LinkedIn:

”Germania plătește 39 de cenți pe kilowatt. Noi plătim 28. Pare ca e mai bine, nu? Doar că un german câștigă de 3-5 ori mai mult decât un român. El plătește mai mult. Simte mai puțin. Noi plătim mai puțin. Simțim cel mai mult din Europa”.

Declinul sistemului: 7.000 MW pierduți în zece ani

Explicația pentru aceste prețuri nu stă doar în factori externi precum Uniunea Europeană sau conflictele armate, deși acestea pot reprezenta motive parțiale. CEO-ul Electrica identifică adevărata problemă în interiorul sistemului autohton: absența investițiilor și micșorarea capacității de producție.

Realitatea tehnică este una dură: în ultimul deceniu, România a scos din funcțiune capacități de producție totalizând 7.000 MW. Această reducere, coroborată cu amânarea proiectelor de interconectare și lipsa totală a infrastructurii de stocare, a dus la situația actuală.

”Decizii luate de oameni care nu mai răspund pentru ele. Pot să stau și să explic de ce nu se poate. Sau pot să construiesc. Am ales a doua variantă”, a punctat Chiriță.

Strategia Electrica: Obligațiuni verzi și digitalizare

Pentru a scoate Capitala din topul celor mai scumpe orașe europene până în anul 2030, grupul Electrica a demarat un plan de dezvoltare masiv. Compania a reușit deja să atragă 500 de milioane de euro prin emiterea de obligațiuni verzi, fonduri ce vor fi direcționate către obiective clare:

  • Energie verde: Dezvoltarea unei capacități de 1.000 MW din surse solare și eoliene.
  • Stocare: Implementarea unei capacități de stocare de 1.000 MWh, esențială pentru echilibrarea sistemului.
  • Digitalizare: Modernizarea rețelelor pentru un număr de 4 milioane de beneficiari români.
  • Investiții anuale: Alocarea a cel puțin 150 milioane de euro în fiecare an exclusiv pentru rețeaua de distribuție.

Deși planul este ambițios, conducerea Electrica consideră că este doar începutul unei transformări obligatorii.

„E suficient? Nu cred. Vom face mai mult de atât. Vom atrage mai mult. Vom construi mai mult. Pentru că e singura cale”, a concluzionat Alexandru Chiriță, subliniind că viitorul sustenabil al facturilor din România depinde exclusiv de ritmul construcției de noi infrastructuri energetice.