Cum aleg conservatorii și liberalii dovezile politice și de ce par să trăiască în realități diferite, conform unui studiu
Polarizarea politică pare tot mai greu de depășit, iar dezbaterile publice recente din Statele Unite dau impresia că oamenii analizează aceleași evenimente prin filtre complet diferite.
Reacțiile contradictorii la subiecte sensibile, intens mediatizate, alimentează senzația că nu mai există un teren comun de înțelegere între taberele ideologice.
Un nou studiu publicat la începutul anului 2026 sugerează însă că diferențele nu țin doar de opinii finale, ci de modul în care oamenii ajung la ele, scrie Futurism.
Cercetarea indică faptul că orientarea politică influențează profund tipul de informații pe care indivizii le consideră convingătoare, adesea fără ca ei să fie conștienți de acest lucru.
Ce au analizat cercetătorii și cum a fost construit experimentul
Studiul, publicat în revista științifică PLOS One, a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Idaho și a urmărit să explice de ce unii oameni preferă dovezile statistice ample, în timp ce alții se bazează pe exemple punctuale sau pe opiniile unor figuri de autoritate atunci când își formează convingerile politice.
Pentru acest experiment, cercetătorii au lucrat cu 583 de adulți din Statele Unite. Participanții au completat mai întâi un chestionar privind orientarea lor politică, precum și un test de „reflecție cognitivă”, menit să evalueze capacitatea de a depăși reacțiile instinctive și de a analiza informațiile într-un mod mai rațional și mai atent la date.
Ulterior, tuturor li s-a prezentat un scenariu fictiv legat de eliminarea cauțiunii în numerar, o politică controversată, criticată de unii pentru impactul său asupra persoanelor cu venituri reduse.
Participanții au aflat că, dintre cele mai mari 300 de orașe din SUA, 100 au renunțat la acest sistem și au fost invitați să evalueze dacă măsura a dus sau nu la reducerea criminalității.
Pentru a ajunge la o concluzie, fiecare participant a avut acces la zece „dovezi” diferite. Unele erau date statistice agregate, iar altele constau în declarații ale unor experți sau reprezentanți ai unor organizații politice sau civice cunoscute. Participanții puteau consulta oricâte informații doreau înainte de a-și formula opinia finală.
Diferențe clare între stânga și dreapta în modul de evaluare a dovezilor
Rezultatele au arătat un contrast semnificativ între participanții cu orientări politice diferite. Cei care se identificau drept liberali au fost, în general, mai dispuși să analizeze un volum mai mare de date statistice înainte de a lua o decizie.
În schimb, persoanele conservatoare au avut o tendință mult mai pronunțată de a se baza pe un număr redus de informații, uneori chiar pe un singur element de probă.
Probabilitatea de a trage o concluzie pe baza unei singure dovezi a crescut considerabil odată cu deplasarea spre zona conservatoare a spectrului politic.
Diferența a fost una notabilă, sugerând că nu este vorba doar de preferințe ideologice, ci de strategii distincte de procesare a informației.
Un alt factor important identificat de cercetători a fost nivelul de reflecție cognitivă. Indiferent de orientarea politică, persoanele care au obținut scoruri mai mari la acest test au fost mai înclinate să compare mai multe surse statistice și să le pună în context, în loc să accepte rapid explicații simple sau autoritare.
Autorii studiului subliniază că două variabile majore pot prezice tipul de „căutător de dovezi” care este o persoană: gradul de reflecție cognitivă și poziționarea pe axa liberal–conservator.
Convingerile politice influențează modul în care oamenii caută și evaluează informațiile, de multe ori fără ca acest proces să fie conștient.
Privit în ansamblu, studiul se alătură unui corp mai larg de cercetări care sugerează că persoanele de stânga tind să acorde mai multă încredere metodei științifice și analizelor bazate pe date, în timp ce conservatorii sunt mai receptivi la exemple concrete și la autoritatea surselor.