Cum ajung două apartamente identice din același bloc să aibă facturi foarte diferite. Etajul nu este singurul motiv

Două apartamente au aceeași suprafață, același număr de camere și se află în același bloc. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii, proprietarii pot constata diferențe importante între facturile pentru încălzire sau electricitate. Explicația nu ține doar de cât de econom este fiecare locatar și nici exclusiv de etajul la care se află locuința.

Poziția apartamentului în clădire, orientarea ferestrelor, numărul pereților exteriori, calitatea tâmplăriei, apartamentele învecinate și chiar obiceiurile vecinilor pot schimba necesarul de energie. De altfel, metodologia europeană privind performanța energetică ia în calcul factori precum caracteristicile termice ale clădirii, etanșeitatea, orientarea, climatul exterior, sistemele de încălzire și răcire și ventilația.

Apartamentul de la mijloc poate avea un avantaj important

Poziția în bloc contează pentru că un apartament nu pierde căldură numai prin ferestre. Transferul termic se produce și prin pereți, planșee sau acoperiș, iar diferența dintre o locuință „înconjurată” de alte apartamente și una aflată la extremitatea clădirii poate fi importantă.

Un apartament situat între alte locuințe încălzite poate beneficia indirect de căldura acestora. Deasupra și dedesubt sunt spații în care temperatura este relativ ridicată, iar dacă apartamentul are puțini pereți exteriori, suprafața prin care poate pierde căldură către exterior este mai redusă.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

Situația este diferită la ultimul nivel. Acolo intervine acoperișul sau terasa, iar calitatea izolației acesteia devine esențială. Cercetările care au comparat apartamente din aceeași clădire au identificat consumuri mai mari la nivelurile superioare în anumite configurații tocmai din cauza expunerii suplimentare prin acoperiș.

Nici parterul nu este automat cea mai avantajoasă poziție. Dacă sub apartament se află un subsol rece sau un alt spațiu neîncălzit și planșeul nu este bine izolat, pierderile prin pardoseală pot afecta atât confortul, cât și necesarul de încălzire. Departamentul american al Energiei arată că transferul necontrolat de căldură prin pardoselile situate peste spații neîncălzite poate avea un impact semnificativ asupra consumului și confortului termic.

Orientarea poate schimba situația chiar pe același etaj

Să presupunem însă că două apartamente sunt la etajul cinci, au aceeași suprafață și aceeași izolație. Nici atunci consumul lor nu trebuie să fie identic.

Unul dintre motive este orientarea.

Un apartament cu suprafețe vitrate expuse puternic la soare poate beneficia iarna de aportul solar, dar vara se poate supraîncălzi și poate necesita utilizarea mai intensă a aerului condiționat. Ferestrele orientate spre vest sunt deosebit de relevante vara, deoarece primesc radiație solară puternică după-amiaza. Departamentul american al Energiei atrage atenția că suprafețele vitrate orientate spre est și vest pot crea probleme legate de aportul de căldură solară.

Un studiu asupra apartamentelor din aceeași clădire a găsit, de exemplu, un consum anual mai ridicat pentru locuințele orientate spre vest decât pentru cele orientate spre est aflate la același nivel. Rezultatele nu pot fi aplicate ca procente universale oricărui bloc din România, deoarece clima și construcția diferă, dar ilustrează cât de mult poate conta poziția unei locuințe.

Prin urmare, două apartamente oglindă pot arăta aproape identic pe planul dezvoltatorului și totuși să se comporte diferit vara și iarna.

Ferestrele pot face o diferență mai mare decât pare

Un alt element important este tâmplăria. Două apartamente dintr-un bloc vechi pot avea pereți identici, dar unul să păstreze ferestre vechi, iar celălalt să aibă tâmplărie performantă și o etanșare mai bună.

Ferestrele reprezintă unul dintre punctele sensibile ale anvelopei unei clădiri. Departamentul american al Energiei arată că, într-o locuință tipică, ferestrele pot reprezenta doar aproximativ 10% din suprafața anvelopei, dar pot fi responsabile pentru 30-40% din pierderile de căldură pe timp de iarnă, în funcție de construcție.

Contează însă și felul în care sunt montate. Infiltrațiile de aer pe lângă rame, garniturile degradate sau punțile termice pot diminua avantajul unor ferestre aparent performante.

La fel de importantă este și suprafața vitrată. Un living cu ferestre foarte mari poate fi spectaculos și luminos, dar cantitatea de energie solară care pătrunde în interior și transferul termic prin sticlă influențează necesarul de răcire și încălzire. Cercetările privind anvelopa clădirilor identifică tipul ferestrelor, orientarea și grosimea izolației printre parametrii care pot modifica semnificativ consumul anual.

Și vecinii pot influența factura apartamentului

Mai există un factor pe care proprietarii îl observă mai greu: ce se întâmplă în apartamentele din jur.

Imaginează-ți două locuințe identice. Prima are vecini care mențin iarna 22-23°C atât deasupra, cât și dedesubt. Cea de-a doua se învecinează cu un apartament gol, în care încălzirea este oprită sau menținută la minimum.

Transferul de căldură dintre spații nu dispare pentru că există un perete sau un planșeu între ele. Cu cât diferența de temperatură dintre două spații este mai mare, cu atât există un potențial mai mare de transfer termic. Astfel, configurația apartamentelor încălzite și neîncălzite din jur poate modifica necesarul de încălzire al unei locuințe.

La toate acestea se adaugă comportamentul celor care locuiesc efectiv în apartament. Temperatura setată iarna, numărul de ore în care funcționează aerul condiționat vara, modul în care sunt aerisite camerele, utilizarea jaluzelelor sau draperiilor și numărul persoanelor din casă pot modifica suplimentar consumul.

„Apartament identic” nu înseamnă neapărat consum identic

De aceea, simpla comparație între factura ta și cea a vecinului poate fi înșelătoare. Chiar dacă apartamentele au aceeași suprafață și instalații similare, trebuie comparate și poziția în clădire, orientarea, suprafața pereților exteriori, ferestrele, izolația și temperatura menținută în interior.

Un apartament de colț, de exemplu, poate avea mai multe suprafețe în contact direct cu exteriorul decât unul amplasat în centrul clădirii. Un apartament de la ultimul nivel este influențat suplimentar de acoperiș, iar unul de la parter poate fi afectat de spațiul neîncălzit de dedesubt.

Așadar, etajul contează, dar este doar una dintre piesele puzzle-ului. Uneori, orientarea, numărul pereților exteriori și calitatea ferestrelor pot cântări mai mult decât simplul fapt că locuința se află la etajul trei sau la etajul șapte. Tocmai de aceea, două apartamente care par identice pe plan pot ajunge să aibă facturi surprinzător de diferite.

Românii investesc masiv în propria energie. Câți prosumatori sunt în țară, judeţele care produc cel mai mult curent