Cum a reușit o eroare ascunsă în Windows să blocheze Microsoft Outlook timp de aproape 24 de ore. Explicația gigantului american
Problemele au debutat joi, 12 noiembrie 2026, și au continuat până vineri, afectând servicii precum Outlook, Exchange Online, Microsoft Teams, SharePoint și Microsoft 365 Copilot. Potrivit PCWorld, care citează raportul preliminar al companiei, incidentul a fost provocat de o combinație între o eroare de software și o creștere semnificativă a traficului pe serverele Microsoft.
Eroarea din Windows care a trecut neobservată timp de patru luni
Conform informațiilor furnizate de Microsoft, problema își are originea într-o eroare de software prezentă în infrastructura companiei încă din luna iulie a acestui an. Aceasta afecta un proces Windows care rula pe serverele de rețea ale gigantului american.
În anumite condiții, eroarea determina o creștere progresivă a consumului de resurse hardware. Atât procesorul, cât și memoria RAM erau suprasolicitate, până în punctul în care serverele încetau să mai răspundă.
Interesant este faptul că defecțiunea nu a fost identificată în timpul testelor efectuate de inginerii Microsoft. Explicația companiei este că verificările au fost realizate predominant pe servere mai puțin performante, în timp ce problema se manifesta mai accentuat pe echipamentele moderne, dotate cu procesoare cu mai multe nuclee.
Microsoft a precizat că eroarea era specifică infrastructurii sale de servere. Prin urmare, utilizatorii obișnuiți de Windows nu ar trebui să fie afectați de aceeași defecțiune pe calculatoarele personale.
Cum s-a produs reacția în lanț care a afectat utilizatorii din 74 de țări
Cu aproximativ 15 ore înainte de declanșarea incidentului, traficul generat de Microsoft Teams a fost redirecționat automat către aceeași infrastructură de rețea utilizată de Exchange Online. În același timp, aproape 14% din capacitatea serverelor era indisponibilă.
Combinația dintre volumul suplimentar de trafic și capacitatea redusă a infrastructurii a activat eroarea de software care trecuse neobservată în lunile precedente.
În momentul în care primele servere au încetat să mai răspundă, sistemele automate ale Microsoft au încercat să redirecționeze traficul către echipamentele funcționale. Această măsură, concepută în mod normal pentru a preveni întreruperile, a agravat situația și a declanșat o reacție în lanț.
În mai puțin de două ore, peste 80% dintre serverele afectate au devenit nefuncționale. Inclusiv mecanismele de protecție care ar fi trebuit să împiedice propagarea defecțiunilor între diferite segmente ale infrastructurii au cedat.
Potrivit Associated Press, problemele au fost raportate în 74 de țări. Consecințele penei Microsoft s-au resimțit inclusiv în România, unde utilizatorii și companiile au întâmpinat dificultăți în accesarea corespondenței electronice.
De ce a durat atât de mult remedierea problemelor cu Outlook și Teams
Inițial, specialiștii Microsoft au încercat să repornească serverele afectate. Soluția s-a dovedit însă ineficientă, deoarece echipamentele deveneau din nou suprasolicitate imediat ce traficul era restabilit.
Inginerii au fost nevoiți să dezvolte o actualizare software prin care să readucă în funcțiune versiunea anterioară a codului. După implementarea acesteia, serverele au putut fi repornite, iar traficul a fost restabilit treptat, pentru a evita declanșarea unui nou incident.
Microsoft a confirmat că mesajele electronice rămase în așteptare în timpul întreruperii au fost procesate. De asemenea, compania a exclus posibilitatea ca pana globală a serviciilor Outlook și Teams să fi fost provocată de un atac cibernetic sau de agenți bazați pe inteligență artificială.
Incidentul readuce în discuție vulnerabilitatea companiilor și instituțiilor care depind aproape în totalitate de serviciile cloud ale unui singur furnizor. O defecțiune aparent minoră, ascunsă în câteva componente software, poate avea consecințe economice la nivel global.
Deși Microsoft și-a prezentat deja scuzele pentru incident, raportul disponibil în prezent este unul preliminar. Compania intenționează să publice documentul final pe 20 noiembrie 2026, acesta urmând să includă și măsurile suplimentare pentru prevenirea unor situații similare.