Cum a devenit România groapa de gunoi a Europei. Factorii care ne-au transformat în destinaţia perfectă pentru deşeuri

România continuă să se confrunte cu mari probleme în gestionarea deșeurilor, în ciuda faptului că, potrivit statisticilor europene, produce printre cele mai puține gunoaie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Paradoxul este că o mare parte din aceste deșeuri nu sunt reciclate, ci ajung direct la groapa de gunoi, chiar și atunci când au fost colectate separat.

De ce ajunge atât de mult gunoi la groapă în România

Specialiștii spun că principala problemă este lipsa infrastructurii reale de reciclare și valorificare. În teorie, există sisteme de colectare selectivă și obiective stabilite la nivel național și european, însă în practică lucrurile funcționează foarte diferit.

„La nivel național și local avem ținte privind separarea deșeurilor organice de cele uscate sau păstrarea materiilor prime pentru economia circulară. Dar o astfel de sortare există doar pe hârtie”, explică Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii Naționale de Mediu.

De multe ori, chiar dacă oamenii sau companiile separă gunoiul conform regulilor, acesta ajunge în final în același loc.

„Chiar dacă oamenii își separă deșeurile și chiar dacă firmele fac asta pentru că legea o cere, tot ce a fost sortat este în final amestecat la loc și dus la groapa de gunoi”, spune Berceanu.

Majoritatea deșeurilor ajung în depozite

Potrivit estimărilor din sector, peste 90% din deșeurile generate în România sunt depozitate, iar rata de reciclare este cea mai scăzută din Uniunea Europeană. Sistemul de gestionare a deșeurilor rămâne dominat de gropile de gunoi, care există în aproape toate zonele țării.

Vezi și:

Anticiclonii revin peste Europa: ce înseamnă asta pentru vreme. Un nou episod de ger este aşteptat în următoarea perioadă

Durere de neimaginat la înmormântarea lui Octavian Palferenț, unul dintre cei mai tineri piloți de F-16. Ce a apărut pe cer în timpul tristului eveniment

„Veți găsi câte unul lângă aproape fiecare oraș mare. Când lucram pe teren, am văzut multe depozite neautorizate. Ai nevoie doar de informații din interior ca să ți le arate cineva”, spune fostul șef al Gărzii de Mediu.

Potrivit estimărilor sale, în România ar exista aproximativ 500 de depozite de deșeuri, de diferite dimensiuni și cu statut legal diferit.

Reciclarea, o altă problemă a României (Foto: Profimedia)

Problemele au ajuns și în atenția Uniunii Europene

Situația a atras și reacția instituțiilor europene. În ianuarie, Comisia Europeană a decis să trimită România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a închis și ecologizat 92 de depozite de deșeuri neconforme. Termenul limită stabilit pentru remedierea problemei fusese iulie 2017. În prezent, nouă dintre aceste depozite nu au fost încă închise sau ecologizate.

De altfel, România a mai fost sancționată pentru probleme similare. În 2023, Curtea de Justiție a UE a impus o amendă de 1,5 milioane de euro pentru neînchiderea a 31 de depozite industriale. În plus, statul român trebuie să plătească penalități de 600 de euro pe zi pentru fiecare sit care rămâne neconform.

De ce ajung și deșeuri din alte țări în România

Pe lângă problemele interne, România a devenit în ultimii ani și o destinație pentru deșeuri provenite din alte state europene. Printre țările de unde ajung transporturi de gunoi se numără Italia, Germania, Austria sau Olanda. Unul dintre motive este costul foarte scăzut al depozitării. În România, depozitarea unei tone de deșeuri costă aproximativ 30 de euro, mult mai puțin decât în multe state din Europa de Vest.

Uneori, transporturile sunt declarate drept materiale reciclabile, deși în realitate conțin gunoi. În alte cazuri, documentele sunt falsificate, iar camioanele sunt încărcate cu deșeuri acoperite de materiale aparent reciclabile, precum plastic sau anvelope.

„România se află la intersecția dintre costuri scăzute de depozitare, rate ridicate de depozitare și capacitate redusă de control, în timp ce Europa Occidentală reduce activ depozitarea în baza legislației UE”, explică Alexandra Ghenea, vicepreședinte al ONG-ului Ecoteca.

După intrarea în țară, o mare parte din aceste transporturi ajunge direct la groapa de gunoi, ceea ce agravează și mai mult problema gestionării deșeurilor în România.

Lucrările care se fac în livadă la jumătatea lunii martie în România. Ce trebuie să facă pomicultorii pentru o recoltă bogată