Copacii chiar „explodează” la ger extrem? Ce spun specialiștii

Când temperaturile se prăbușesc brusc, internetul face ce știe mai bine: ia un fenomen real, îl împachetează într-un titlu dramatic și îl transformă într-un avertisment viral. Așa a reapărut, odată cu episoadele de ger sever, ideea că „explodează copacii” – mai ales când se vorbește despre un vortex polar și despre valori care coboară mult sub zero.

În realitate, formularea e înșelătoare. Nu e vorba despre explozii ca în filme, ci despre crăpături bruște ale trunchiului sau ale ramurilor, uneori însoțite de un pocnet puternic. Poate să sune spectaculos (și chiar înfricoșător dacă se întâmplă noaptea), însă, în majoritatea situațiilor, nu acesta e pericolul care ar trebui să-ți ocupe mintea într-un val de frig extrem, scrie presa străină.

Un copac nu e o „țeavă” plină cu apă, dar în interiorul lui circulă sevă – un amestec de apă, zaharuri și alte substanțe dizolvate. Când temperatura scade sub punctul de îngheț, o parte din această sevă începe să se solidifice. Procesul nu e identic cu înghețarea apei dintr-un pahar, pentru că seva are compoziție variabilă și se află în țesuturi diferite, însă principiul care contează aici rămâne același: înghețul produce dilatare și crește tensiunea internă.

În condiții de ger foarte puternic, mai ales când frigul vine rapid, apare un dezechilibru între exterior și interior. Stratul exterior (scoarța) se contractă, iar interiorul rămâne sub presiune din cauza expansiunii asociate înghețului și a diferențelor de temperatură din masă lemnoasă. Dacă stresul acumulat depășește rezistența structurii, lemnul cedează: apare o fisură, uneori lungă, și se aude un „bang” sec, ca o plesnitură.

Vezi și:

O mai ţii minte pe Monica Iacob-Ridzi? A fost ministru al Tineretului, cum arată la 48 de ani

Andreea Popescu și Rareș Cojoc au divorțat. Fosta dansatoare a Deliei a vorbit şi despre zvonurile infidelităţii: ”Eram într-un moment de vulnerabilitate”

Acest tip de crăpătură este mai probabil în nopți senine și calme, când temperatura coboară repede spre dimineață. Contează mult și specia: unii arbori sunt mai predispuși decât alții, iar copacii mai tineri pot fi vulnerabili pentru că nu au încă o scoarță groasă, care să amortizeze variațiile. În plus, un copac deja slăbit (de boli, vânturi, secetă sau lovituri mecanice) poate ceda mai ușor, iar pocnetul e doar „momentul” în care problema devine evidentă.

De ce vortexul polar e problema reală, nu „copacii explozivi”

Vortexul polar este o zonă vastă de aer foarte rece care se rotește, de obicei, deasupra regiunilor polare. În mod obișnuit, rămâne concentrat aproape de poli, dar iarna se poate „deforma” sau extinde, împingând limbi de aer arctic spre latitudini mai joase. Când asta se combină cu umezeală și cu sisteme atmosferice favorabile, rezultatul poate fi o furtună de iarnă severă: frig periculos, ninsori abundente, vânt și episoade de polei.

În astfel de contexte, trosnetele din trunchiuri sunt un efect secundar, nu evenimentul central. Vortexul polar aduce, în primul rând, risc pentru oameni și infrastructură: degerături, hipotermie, accidente rutiere pe drumuri înghețate, căderi de curent, întârzieri ale intervențiilor de urgență. Mai mult, frigul poate persista zile în șir, menținând presiunea pe rețelele de energie și pe capacitatea de încălzire a locuințelor.

Vezi și:

Fulgerele pot face vârfurile copacilor să strălucească albastru. Fenomenul electric observat în timpul furtunilor a fost surprins pentru prima dată

Ce ascund uriașii din Amazonul peruvian: cei mai mari copaci țin în ei aproape tot carbonul, dar sunt și primii tăiați

De aici și senzația că „se întâmplă ceva ieșit din comun”. Un pocnet puternic în miez de noapte e memorabil și ușor de transformat într-un clip viral, însă consecințele care contează sunt, de obicei, altele: gheața care încarcă crengile, zăpada care îngreunează coroanele, vântul care rupe ramuri și poate doborî copaci întregi. În termeni practici, greutatea acumulată pe arbori și pe cabluri este adesea mult mai amenințătoare decât o fisură apărută în trunchi din cauza înghețului.

Cât de periculos este fenomenul și cum îl pui în perspectivă

Crăpăturile produse de ger pot afecta copacul, uneori serios. O fisură adâncă poate deschide o „poartă” pentru dăunători și infecții fungice, iar dacă ruptura e mare, copacul se poate slăbi structural. Totuși, nu e obligatoriu ca un copac care a crăpat să moară. Mulți arbori pot continua să crească după dezgheț, mai ales dacă fisura se stabilizează și dacă primăvara nu aduce complicații.

Pentru tine, riscul direct din „copacul care pocnește” este, în majoritatea cazurilor, limitat. Nu fisura în sine te lovește, ci ceea ce ar putea urma: crengi care cad, bucăți de lemn desprinse, copaci instabili în apropierea casei, a mașinii sau a liniilor electrice. Tocmai de aceea, când afară e ger extrem, e mai util să privești fenomenul ca pe un semnal că mediul e deja într-o zonă periculoasă, nu ca pe o amenințare separată care cere panică.

Dacă ai arbori bătrâni în curte sau lângă casă, cel mai înțelept este să observi semnele evidente de risc: crengi uscate, înclinări neobișnuite, trunchiuri cu fisuri vechi, zone putrezite la bază. În timpul episoadelor de zăpadă grea și polei, evită să stai sau să parchezi sub coroane, chiar dacă „nu bate vântul” – greutatea singură poate provoca cedări.

Ce faci ca să fii în siguranță la frig extrem

Într-un episod de ger sever, prioritatea e să reduci expunerea și să eviți situațiile în care rămâi blocat în frig. Urmărește prognozele actualizate și adaptează-ți deplasările, mai ales pe distanțe lungi. Dacă trebuie să conduci, pleacă cu suficient combustibil și cu echipament de iarnă: haine groase, pătură, apă, o sursă de lumină, încărcător pentru telefon și ceva care să te ajute dacă rămâi împotmolit.

Când ieși afară, îmbracă-te în straturi și protejează extremitățile. Vântul poate face frigul să „muște” mai repede decât te aștepți, iar degerăturile pot apărea surprinzător de rapid în condiții aspre. Fii atent la semnele de avertizare: amorțeală, piele care își schimbă culoarea, frisoane puternice, confuzie, oboseală bruscă. Dacă apar, intră la cald imediat.

Dacă rămâi fără curent și folosești surse alternative de încălzire, nu improviza în spații închise cu aparate care produc gaze. Ventilația greșită poate duce la intoxicații grave. În același timp, fii prudent cu lumânările și cu orice sursă deschisă de flacără: într-o casă rece și uscată, riscul de incendiu crește.

În concluzie, copacii pot „pocni” și se pot crăpa la ger extrem, iar sunetul poate părea o explozie. Dar fenomenul este, de regulă, mai mult o curiozitate înspăimântătoare decât un pericol principal. Adevărata problemă este frigul în sine – și tot ce aduce la pachet: gheață, zăpadă, căderi de curent și situații în care expunerea devine rapid riscantă.

Cele mai scumpe supermarketuri din România: Locul 5 este ocupat de Profi