Consum de antigel fără pete: garnitură chiulasă, radiator interior, vapori, cum investighezi fără panică

Când nivelul de antigel scade, dar nu vezi nicio pată sub mașină, reacția instinctivă este să te gândești direct la scenariul cel mai scump. În realitate, există mai multe cauze plauzibile, inclusiv unele relativ banale, care pot consuma lichid de răcire fără să lase urme evidente pe asfalt. Cheia este să verifici metodic, cu pași mici, ca să separi o pierdere minoră de o problemă serioasă.

Începe prin a-ți seta un reper clar. Notează nivelul exact din vasul de expansiune la rece, apoi urmărește-l câteva zile în condiții similare. Dacă scade constant, ai o pierdere reală, nu o variație de temperatură. Dacă scade doar ocazional, poate fi o aerisire incompletă după o intervenție sau o diferență de volum între rece și cald care te păcălește la citire.

Unde se poate duce antigelul fără să vezi pete sub mașină

Prima categorie este scurgerea externă care nu ajunge pe jos. Antigelul poate curge pe blocul motor, pe scut sau pe elemente fierbinți și se evaporă. De aceea, uită-te după urme uscate albicioase, rozalii sau verzi pe furtune, coliere, radiator, termostat, carcasă pompă de apă și în jurul vasului de expansiune. O lanternă bună și o oglindă mică te ajută mai mult decât pare, mai ales în zonele ascunse.

A doua categorie este pierderea pe traseul de încălzire din habitaclu. Radiatorul interior și conductele aferente pot pierde puțin, iar lichidul ajunge pe mocheta de sub bord, unde nu-l vezi imediat. Indicii clasici sunt geamuri care se aburesc mai ușor, miros dulceag în cabină, umezeală în zona pasagerului din față sau o peliculă ușor grasă pe parbriz, mai ales când pornești încălzirea.

Horoscop 4 februarie 2026. Zodia care poate fi dezamăgită în iubire dacă ia decizii pripite

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

A treia categorie este consumul intern, adică antigel care ajunge în cameră de ardere sau în ulei. Aici intră garnitura de chiulasă, fisuri fine sau schimbătoare de căldură (în funcție de motorizare). Nu te grăbi să concluzionezi, dar fii atent la semne: fum alb persistent după ce motorul este cald, presiune anormală în instalație, furtun superior foarte tare la rece, bule continue în vasul de expansiune, ulei cu aspect de emulsie sau nivel de ulei care crește inexplicabil.

Pași de diagnostic pe care îi poți face ușor și când devine urgent

Primul pas util este testul vizual la rece și la cald. Verifică dimineața, înainte să pornești, apoi după un drum de 15–20 de minute. Dacă vezi urme umede pe îmbinări, coliere sau în jurul capacului vasului, e o pistă bună. Capacul vasului poate fi el însuși problema: dacă supapa lui nu ține presiunea corect, antigelul poate fierbe local și se poate evacua sub formă de vapori prin preaplin, fără să lase o pată mare.

Al doilea pas este să verifici habitaclul fără să demontezi nimic. Pipăie discret mocheta în zona pasagerului și verifică dacă ai umezeală neobișnuită. Dacă ai încălzire pornită și simți miros dulceag sau observi aburire constantă, treci radiatorul interior pe lista scurtă.

Al treilea pas, foarte eficient și ieftin, este un test de presiune al instalației de răcire în service. Acesta simulează presiunea de lucru și scoate la iveală scurgeri care altfel apar doar în mers. Dacă suspectezi consum intern, cere și un test pentru gaze de ardere în lichidul de răcire. Este o verificare rapidă care poate confirma sau exclude, cu destulă claritate, un transfer între cilindri și circuitul de răcire.

Devine urgent să oprești investigația „acasă” dacă temperatura motorului urcă peste normal, dacă ai pierderi mari într-un interval scurt, dacă în vasul de expansiune apar bule continue sau dacă observi fum alb persistent împreună cu funcționare neregulată. În aceste cazuri, continuarea mersului poate agrava problema și poate transforma o reparație controlată într-una majoră.