Condamnați la închisoare pentru bullying pe internet. Legătura cu Brigitte Macron, soția președintelui Franței

Un tribunal din Paris a pronunțat condamnări împotriva a zece persoane acuzate de hărțuire cibernetică la adresa lui Brigitte Macron, soția președintelui Franței, Emmanuel Macron.

Decizia vine după o serie de campanii online bazate pe afirmații false legate de identitatea de gen și viața personală a acesteia, care au circulat ani la rând pe rețelele sociale.

Potrivit hotărârii instanței, inculpații au răspândit în mod repetat informații neadevărate și comentarii considerate malițioase, contribuind la un climat de hărțuire constantă.

Cazul este unul dintre cele mai vizibile exemple recente în care justiția franceză sancționează explicit conspirațiile și abuzurile online îndreptate împotriva unor persoane publice.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Ce a decis instanța și ce pedepse au primit inculpații

Cei zece inculpați, opt bărbați și două femei, au fost găsiți vinovați de cyberbullying, instanța stabilind că aceștia au promovat afirmații false despre genul și orientarea sexuală a lui Brigitte Macron, dar și remarci depreciative legate de diferența de vârstă dintre ea și președintele Franței.

Brigitte Macron are 72 de ani, fiind cu 24 de ani mai în vârstă decât Emmanuel Macron, iar acest aspect a fost exploatat constant în mesajele de hărțuire.

Sentințele variază de la un inculpat la altul, însă includ pedepse cu închisoarea de până la opt luni, precum și obligativitatea participării la cursuri de conștientizare privind hărțuirea online.

În plus, cinci dintre persoanele condamnate vor pierde accesul la conturile lor de pe platforma X pentru o perioadă de șase luni, o măsură menită să limiteze recidiva în mediul digital.

Judecătorul a subliniat caracterul organizat și repetitiv al atacurilor, precum și impactul lor asupra vieții personale și publice a Primei Doamne a Franței.

Decizia este văzută de observatori ca un semnal clar că autoritățile franceze tratează tot mai serios abuzurile online, în special atunci când acestea se bazează pe dezinformare și teorii conspiraționiste.

Conspirații online, „transvestigații” și miza politică

În centrul procesului s-a aflat o teorie conspiraționistă marginală, potrivit căreia Brigitte Macron ar fi fost „de fapt” un bărbat, identificat în mod fals drept Jean-Michel Trogneux, fratele ei mai mare.

Această narațiune, promovată în diverse colțuri ale internetului, face parte dintr-un fenomen cunoscut sub numele de „transvestigație” – o practică prin care persoane publice sunt ținta unor speculații agresive despre identitatea lor de gen.

Specialiștii atrag atenția că astfel de teorii nu doar că răspândesc dezinformare, dar servesc și ca instrument de stigmatizare, afectând atât persoanele vizate direct, cât și comunitățile marginalizate.

În cazul lui Brigitte Macron, campania a fost amplificată de interesul public constant față de cuplul prezidențial și de diferența de vârstă dintre cei doi soți, subiect frecvent exploatat în discursul politic și mediatic.

Dimensiunea internațională a cazului este, de asemenea, relevantă. În iulie 2025, Brigitte Macron a intentat un proces de defăimare în Statele Unite împotriva lui Candace Owens, o podcasteriță de dreapta cunoscută pentru promovarea teoriilor conspiraționiste.

Owens a susținut în mod repetat, începând din 2024, aceleași afirmații false despre genul lui Brigitte Macron și a declarat public că este dispusă să își riște reputația profesională pentru aceste afirmații.

Procesul din Franța, combinat cu acțiunea juridică din SUA, arată că familia prezidențială franceză adoptă o strategie mai fermă în fața dezinformării online, inclusiv pe plan internațional.

În același timp, cazul ridică întrebări mai largi despre responsabilitatea platformelor digitale și despre limitele libertății de exprimare atunci când aceasta se transformă în hărțuire și răspândire de informații false.

Condamnările de la Paris ar putea deveni un precedent important în Europa, într-un context în care autoritățile încearcă să găsească un echilibru între combaterea abuzurilor online și protejarea drepturilor fundamentale în spațiul digital.