„Comoara” din subsolul României pe care încă nu o exploatăm. Cele șapte zone unde există pământuri rare

România are în subsol pământuri rare, grafit, magneziu și indicii privind existența altor materii prime critice esențiale pentru industria modernă, însă o mare parte din acest potențial nu este încă valorificat comercial. În cazul pământurilor rare au fost identificate șapte zone de interes, dar statul nu dispune deocamdată de o evaluare completă care să arate cât poate fi extras în condiții rentabile, în timp ce România încearcă, în paralel, să intre în industria europeană de procesare printr-un proiect care ar utiliza concentrate provenite tocmai din Groenlanda.

Unde se găsesc pământurile rare în România

Strategia națională pentru resursele minerale neenergetice 2025-2035, aprobată prin HG nr. 1.464/2024, indică șapte zone din România în care au fost identificate ocurențe de pământuri rare: Glogova, Clejnești, Ohaba, Chituc, Poienari-Tigveni, Jolotca-Ditrău și Grădiștea de Munte.

Documentul menționează zăcăminte care conțin minerale precum monazit, bastnäsit și allanit, dar și nisipuri aluvionare cu minerale titano-zirconifere.

Asta nu înseamnă însă că România are deja șapte mine de pământuri rare care ar putea începe imediat producția. Existența unei mineralizații arată că anumite elemente sunt prezente în subsol, dar pentru transformarea acesteia într-o exploatare comercială trebuie stabilite cantitatea, concentrația, costurile de extracție și procesare, impactul asupra mediului și, în final, dacă proiectul poate fi rentabil.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

România nu știe încă exact cât valorează aceste resurse

Strategia clasifică pământurile rare drept resurse metalifere „economic importante, cu rezerve geologice neevaluate și cu un potențial moderat”. Este o diferență esențială: România știe că are asemenea mineralizații, dar nu are încă o imagine completă asupra rezervelor care ar putea fi exploatate economic.

Printre problemele identificate se află chiar lipsa unei baze de date actualizate pentru materiile prime critice. Strategia arată că „realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită”, tocmai pentru identificarea resurselor extrem de valoroase și indispensabile economiei europene.

În consecință, nu poate fi calculată pur și simplu o valoare de miliarde de euro a pământurilor rare românești doar pe baza zonelor în care au fost descoperite mineralizații.

De ce sunt atât de căutate pământurile rare

Denumirea poate crea impresia că aceste elemente sunt extrem de greu de găsit. În realitate, problema este mai ales identificarea unor concentrații suficient de mari pentru a putea fi exploatate rentabil și apoi separarea și rafinarea lor, procese complexe și costisitoare.

Pământurile rare sunt importante pentru magneții permanenți utilizați în motoare electrice, turbine eoliene și numeroase echipamente electronice, motiv pentru care au devenit o resursă strategică în competiția industrială mondială.

Europa este vulnerabilă tocmai din cauza dependenței de furnizori externi. Strategia României arată că elementele din pământuri rare utilizate pentru magneții permanenți sunt rafinate în China și amintește că 97% din importurile europene de magneziu provin tot din China. În cazul cobaltului, 63% din producția mondială este extrasă în Republica Democrată Congo, iar aproximativ 60% este rafinată în China.

România vrea să proceseze pământuri rare aduse din Groenlanda

În timp ce propriile resurse sunt încă în etapa de evaluare, România încearcă să intre pe o altă verigă a lanțului: procesarea.

În decembrie 2025, Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara, controlată de Nuclearelectrica, a semnat un acord preliminar neangajant cu Critical Metals Corp pentru analizarea înființării unei societăți mixte, deținută în proporții egale, care ar putea dezvolta la Feldioara o instalație pentru procesarea metalelor rare.

Materia primă ar urma să fie legată de proiectul Tanbreez din sudul Groenlandei. Acordul este însă într-o etapă de evaluare și nu înseamnă că instalația este deja construită sau că procesarea a început.

România are și grafit, magneziu și alte materii prime critice

Pământurile rare reprezintă numai o parte din resursele strategice identificate în România. Strategia enumeră și grafit, magneziu, litiu, tungsten, vanadiu, titan, niobiu și tantal, materii prime importante pentru baterii, industria energetică, electronică și alte tehnologii.

În cazul grafitului, una dintre zonele importante este Baia de Fier-Polovragi, în Gorj. Guvernul a decis reluarea activității miniere în perimetrele Catalinu și Ungurelașu, unde există rezerve omologate de grafit, cele două fiind scoase de pe lista obiectivelor pentru care fusese aprobată închiderea definitivă. Pentru magneziu, strategia indică zăcământul Budureasa din județul Bihor.

Miza pentru România nu este, așadar, doar să demonstreze că aceste elemente există în subsol, ci să stabilească exact cât poate fi extras, în ce condiții și la ce cost. Abia după explorări și evaluări suplimentare, autorizare și investiții în extracție și procesare, potențialul geologic identificat pe hârtie se poate transforma într-o resursă economică reală și într-un avantaj pentru România în cursa europeană pentru materii prime critice.