Cinema City refuză să difuzeze „NAZA”, documentarul israelian despre războiul din Gaza. Explicația oferită de cea mai mare rețea de cinematografe din România

Decizia a atras atenția în condițiile în care filmul a fost recompensat la Festivalul de Film de la Veneția și a provocat reacții puternice la nivel internațional. Documentarul, produs de publicația britanică The Guardian, prezintă mărturiile unor militari israelieni despre modul în care au fost planificate și executate atacurile asupra Fâșiei Gaza, după 7 octombrie 2023.

De ce Cinema City nu difuzează documentarul „NAZA”

Documentarul „NAZA” este distribuit în România de compania Bad Unicorn și a ajuns în 22 de cinematografe din 14 orașe. Printre operatorii care au acceptat să îl proiecteze se numără Cineplexx și Happy Cinema, însă Cinema City, care operează 30 de multiplexuri și 273 de săli în România, nu se află pe lista cinematografelor participante.

Reprezentanții Bad Unicorn au explicat pentru HotNews că filmul a fost propus tuturor cinematografelor din țară. Mai mulți operatori au refuzat să îl programeze, dar Cinema City s-a numărat printre puținii care au transmis și o justificare explicită.

Compania a invocat caracterul său neutru și apolitic, susținând că decizia nu trebuie interpretată drept o poziționare față de conflictul israeliano-palestinian sau față de mesajul documentarului.

Contactată ulterior de HotNews, rețeaua de cinematografe și-a menținut poziția. Prin intermediul Ralucăi Zamfir, reprezentanta agenției Ran Communication, Cinema City a precizat că selecția filmelor urmărește principiul imparțialității și că hotărârea nu are legătură cu structura acționariatului companiei.

Reprezentanta a oferit și un exemplu: documentarul „20 de zile în Mariupol”, despre războiul din Ucraina, nu a fost proiectat în rețeaua Cinema City.

Distribuitorii au explicat că, în alte cazuri, refuzurile au fost motivate de sensibilitatea politică a subiectului sau de considerente comerciale, precum potențialul redus de încasări al unui documentar independent.

Ce dezvăluie „NAZA”, documentarul premiat la Veneția

Regizat de Yuval Abraham și Rachel Szor, „NAZA” examinează mecanismele prin care armata israeliană a organizat atacurile aeriene din Gaza. Cei doi realizatori au contribuit anterior la documentarul „No Other Land”, recompensat cu Oscarul pentru cel mai bun lungmetraj documentar în 2025.

Filmul include interviuri cu 24 de militari și membri ai serviciilor de informații israeliene. Aceștia descriu, sub protecția anonimatului, procedurile de identificare a țintelor, sistemele de supraveghere și modul în care sunt evaluate posibilele victime civile înaintea bombardamentelor.

Titlul documentarului provine dintr-un acronim militar israelian asociat expresiei „daune colaterale”. Potrivit realizatorilor, termenul este utilizat pentru a indica numărul de civili despre care se estimează că ar putea muri într-un atac aerian.

Producția analizează inclusiv rolul inteligenței artificiale și al tehnologiilor de supraveghere în operațiunile militare. Documentarul susține că anumite sisteme au permis identificarea rapidă a țintelor și aprobarea atacurilor în condiții care au expus populația civilă unor riscuri majore.

„NAZA” a avut premiera mondială în septembrie 2026, la Festivalul de Film de la Veneția, unde a obținut Premiul Special al Juriului. Proiecția a fost urmată de aplauze care au durat aproape 25 de minute, un moment despre care Playtech a relatat anterior.

Succesul internațional a fost însoțit de controverse în Israel. Ministrul israelian al Culturii, Miki Zohar, i-a acuzat pe realizatori de trădare și a amenințat cu măsuri împotriva lor.

În același timp, filmul a atras atenția și în Statele Unite, unde a depășit pragul de 500.000 de dolari încasări, potrivit informațiilor prezentate într-un articol Playtech despre performanțele filmelor independente.

În România, documentarul rămâne disponibil în cinematografele care au acceptat să îl programeze. Absența sa din oferta Cinema City readuce însă în discuție o întrebare sensibilă pentru industria cinematografică: unde se termină libertatea comercială a operatorilor de cinema și unde începe responsabilitatea culturală de a facilita accesul publicului la producții care abordează subiecte controversate?