Cine sunt angajații care câștigă cel mai puțin în România. Domeniile rămase la coada clasamentului în 2026

Cine sunt angajații care câștigă cel mai puțin în România. Domeniile rămase la coada clasamentului în 2026
Salariile au continuat să crească în România în 2026, însă diferențele dintre domenii rămân considerabile

Salariile au continuat să crească în România în 2026, însă diferențele dintre domenii rămân considerabile. În timp ce angajații din sectoare precum IT, energie sau industria extractivă pot ajunge la câștiguri mult peste nivelul național, alte categorii de salariați rămân constant în partea de jos a clasamentului.

Cele mai vulnerabile din punct de vedere salarial sunt, în general, activitățile în care ponderea locurilor de muncă slab remunerate este ridicată: pescuit și acvacultură, servicii, asistență socială, industria confecțiilor, restaurante sau activități de pază și protecție.

Datele trebuie însă citite cu o precizare importantă. Institutul Național de Statistică publică câștigul salarial mediu net pe activități economice, nu salariul fiecărei meserii în parte. Indicatorul reprezintă câștigul net după scăderea contribuțiilor sociale obligatorii și a impozitului și poate include, în funcție de luna analizată, diferite componente salariale.

Pescuitul și serviciile, printre domeniile cu cele mai mici câștiguri

Pescuitul și acvacultura s-au menținut în primele luni din 2026 printre activitățile cu cele mai reduse câștiguri salariale din România. În februarie, câștigul salarial mediu net din acest sector era de 2.884 de lei, iar în martie ajunsese la aproximativ 2.900 de lei.

Tot în partea inferioară a clasamentului s-a aflat categoria „alte activități de servicii”. Aceasta cuprinde o gamă largă de activități și nu trebuie interpretată drept o singură meserie. În februarie, valoarea medie netă era de 2.887 de lei.

Practic, în timp ce la nivelul întregii economii câștigurile nete depășesc 5.000 de lei, în anumite activități economice există încă valori care se învârt în jurul pragului de 3.000 de lei.

Angajații din asistență socială sunt și ei în partea de jos

O situație aparte apare în asistența socială fără cazare. Și această categorie s-a regăsit în 2026 printre activitățile cu niveluri salariale reduse, coborând în unele luni sub pragul de 3.000 de lei net.

În această categorie sunt incluse activități de asistență socială care nu presupun cazarea beneficiarilor. Nivelul redus este relevant mai ales prin comparație cu responsabilitatea unor astfel de locuri de muncă și cu diferențele foarte mari existente față de sectoarele cel mai bine remunerate.

Trebuie făcută însă diferența între câștigul mediu al întregii activități economice și venitul unei anumite persoane. Un angajat poate primi mai mult sau mai puțin decât cifra publicată de INS, în funcție de ocupație, experiență, sporuri, angajator și alte elemente salariale.

Restaurantele și industria confecțiilor rămân printre sectoarele slab plătite

Industria ospitalității apare în mod repetat în partea de jos a statisticilor salariale. Angajații restaurantelor și ai altor servicii de alimentație au câștiguri considerabil mai mici decât media națională, chiar dacă situația individuală poate fi diferită de la un angajator la altul.

Și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte rămâne un sector cu salarii reduse. Industria confecțiilor este unul dintre exemplele clasice de activitate cu o pondere importantă a muncii intensive și cu o valoare medie a câștigurilor mult sub cea întâlnită în sectoarele cu productivitate și specializare ridicate.

În partea inferioară a clasamentului se regăsesc și alte activități precum serviciile de pază și protecție, unele servicii pentru clădiri și activitățile de peisagistică.

Diferențele dintre domenii ajung la mii de lei în fiecare lună

La polul opus se află sectoarele în care câștigurile pot depăși cu mult nivelurile din serviciile slab remunerate. Această diferență explică de ce valoarea generală a câștigului salarial mediu net din România nu descrie situația financiară a tuturor angajaților.

INS publică lunar indicatorul tocmai pentru evaluarea tendințelor pe termen scurt ale câștigurilor salariale la nivelul economiei și al sectoarelor de activitate. Cercetarea lunară se bazează pe un eșantion de aproximativ 24.200 de unități economico-sociale începând din 2025.

Astfel, o creștere a câștigului salarial mediu net la nivel național nu înseamnă automat că veniturile angajaților din toate sectoarele au crescut în același ritm. Structura economiei face ca evoluțiile să fie foarte diferite.

De ce media unui domeniu nu reprezintă salariul fiecărui angajat

Există și o altă capcană în interpretarea clasamentului. Dacă într-un domeniu câștigul salarial mediu net este de aproximativ 3.000 de lei, nu înseamnă că fiecare persoană care lucrează acolo primește exact această sumă.

Câștigul salarial nominal net utilizat de INS rezultă din câștigul brut după scăderea contribuțiilor sociale obligatorii și a impozitului. Statisticile lunare urmăresc evoluția câștigurilor pe activități economice și pot fi influențate de structura salariaților și de diferite componente ale remunerației.

De aceea, este mai corect să vorbim despre domeniile cu cele mai mici câștiguri salariale, nu despre un clasament absolut al celor mai prost plătite meserii din România.

Salariile mici persistă în aceleași zone ale economiei

Datele din primele luni ale anului arată că problema nu este limitată la o singură lună. Pescuitul și acvacultura, anumite servicii, asistența socială, industria confecțiilor și HoReCa apar constant în zona inferioară a clasamentelor salariale.

În același timp, statisticile INS permit urmărirea lunară a câștigurilor pe activități economice, ceea ce face posibilă observarea diferențelor dintre sectoare și a evoluției lor în timp.

Imaginea generală din 2026 rămâne astfel una puternic polarizată. România are domenii în care veniturile au ajuns la niveluri ridicate, dar și sectoare în care câștigurile rămân mult în urma acestora. Pentru angajații din activitățile aflate constant la coada clasamentului, creșterea salariilor la nivel național se vede mult mai puțin în veniturile efectiv încasate.