China vrea să ducă marfă în Europa prin Oceanul Arctic. Noua rută ar putea scurta călătoria cu săptămâni

China vrea să ducă marfă în Europa prin Oceanul Arctic. Noua rută ar putea scurta călătoria cu săptămâni
Foto: Scientific American

China vrea să transforme Oceanul Arctic într-o rută comercială regulată către Europa, profitând de perioadele tot mai lungi în care gheața permite navigația. Coridorul, supranumit „Drumul Mătăsii de Gheață”, ar putea reduce semnificativ timpul necesar transportului de mărfuri între Asia și porturile europene, potrivit IFLScience.

Ideea nu mai este doar un proiect pe hârtie. În 2025, o navă chineză a plecat din portul Ningbo-Zhoushan și a ajuns în Felixstowe, Marea Britanie, după o traversare arctică de aproximativ 25 de zile. Prin comparație, călătoria pe rutele tradiționale prin Canalul Suez poate dura aproximativ 40 de zile, iar ocolirea Africii pe la Capul Bunei Speranțe poate împinge durata peste 50 de zile.

Cum ar funcționa „Drumul Mătăsii de Gheață”

Navele care pleacă din China ar urca spre nord, ar traversa Strâmtoarea Bering dintre Rusia și Alaska și apoi ar naviga de-a lungul coastei arctice a Rusiei. De acolo, traseul continuă spre Marea Norvegiei și Marea Nordului, oferind acces către marile porturi europene.

Ruta este cunoscută și drept Pasajul de Nord-Est sau, în porțiunea controlată de Rusia, Ruta Mării Nordului. Moscova joacă astfel un rol esențial în funcționarea coridorului. Rosatom, compania nucleară de stat din Rusia, gestionează permisele necesare navigației și poate asigura accesul la spărgătoarele de gheață cu propulsie nucleară de care multe nave au nevoie pentru a traversa regiunea.

Interesul pentru traseu a crescut, iar compania chineză Sea Legend Line se pregătește să devină unul dintre operatorii care vor utiliza regulat ruta pentru transportul containerelor. Dacă serviciile sezoniere devin predictibile, diferența de timp față de traseele sudice ar putea transforma Arctica într-o alternativă comercială importantă.

În același timp, dezvoltarea rutei se înscrie într-o competiție mai largă pentru influență în nordul planetei. Arctica a devenit deja un nou teren de competiție geopolitică, Rusia controlând cea mai mare parte a traseului, în timp ce China privește regiunea ca pe o posibilă componentă strategică a comerțului său internațional.

De ce ruta arctică este mult mai periculoasă

Economia de timp vine cu riscuri serioase. Gheața marină se poate deplasa rapid, condițiile meteorologice sunt extreme, iar navele operează la distanțe foarte mari de infrastructura portuară și de centrele importante de salvare.

Chiar și cu ajutorul spărgătoarelor de gheață, navigația prin aceste ape rămâne dificilă. În eventualitatea unui accident, evacuarea echipajului sau intervenția pentru salvarea unei nave poate fi mult mai complicată decât pe marile rute comerciale tradiționale. Poluarea provocată de un accident petrolier ar fi, de asemenea, extrem de dificil de gestionat într-un asemenea ecosistem.

În comparație, Canalul Suez beneficiază de o infrastructură comercială dezvoltată și este una dintre cele mai utilizate căi maritime ale lumii. Nici această rută nu este însă imună la probleme. Incidentul Ever Given din 2021 a demonstrat cât de ușor poate fi perturbat comerțul global atunci când canalul este blocat, iar un alt petrolier a rămas ulterior blocat temporar în Canalul Suez.

Pentru China, diversificarea rutelor înseamnă astfel mai mult decât reducerea cu câteva zile a transportului. Un traseu suplimentar către Europa poate reduce dependența de câteva puncte maritime strategice prin care trece o mare parte din comerțul mondial.

Paradoxul climatic din spatele noii rute

Există însă un paradox evident. Principalul motiv pentru care ruta devine tot mai accesibilă este încălzirea rapidă a Arcticii. Reducerea gheții marine extinde perioada din an în care navele pot traversa regiunea, transformând o cale considerată cândva prea periculoasă într-o variantă comercială din ce în ce mai realistă.

Arctica se încălzește într-un ritm mult mai rapid decât media globală, iar ultimii ani au adus recorduri de temperatură și o reducere importantă a gheții marine. Playtech a scris despre transformarea accelerată prin care trece Arctica, inclusiv despre faptul că gheața veche și groasă, mult mai rezistentă la verile calde, s-a redus dramatic.

Apare astfel o situație aproape ironică: încălzirea produsă în mare parte de arderea combustibililor fosili deschide noi trasee maritime printr-o regiune anterior acoperită de gheață, iar aceste trasee pot fi folosite inclusiv pentru transportul petrolului și al altor combustibili.

Pentru China și Rusia, „Drumul Mătăsii de Gheață” poate deveni o oportunitate economică și strategică uriașă. Pentru restul lumii, dezvoltarea sa arată însă cât de repede se schimbă Arctica și cum una dintre cele mai vizibile consecințe ale încălzirii globale începe să redeseneze inclusiv harta comerțului mondial.