28 ian. 2026 | 09:52

Ceasul apocalipsei în 2026: la 85 de secunde de miezul nopții, spun cercetătorii

ȘTIINȚĂ
Ceasul apocalipsei în 2026: la 85 de secunde de miezul nopții, spun cercetătorii
Ce înseamnă 85 de secunde și de ce contează simbolul, conform cercetătorilor Foto: ABC News

„Ceasul apocalipsei” nu este un instrument de predicție, ci un semnal public. E o imagine simplă, gândită să comprime într-un gest simbolic o realitate complicată: riscurile globale create de oameni se pot combina, se pot accelera și pot depăși capacitatea societăților de a reacționa coerent. Tocmai de aceea, de fiecare dată când este „mutat”, discuția nu ar trebui să fie despre minutul exact, ci despre motivele invocate și despre cum se schimbă peisajul amenințărilor.

În 2026, mesajul este mai apăsat decât anul trecut. Bulletin of the Atomic Scientists a anunțat că indicatorul a ajuns la 85 de secunde până la miezul nopții, iar „miezul nopții” reprezintă, în această metaforă, o catastrofă globală. Comparativ cu evaluarea din 2025, ceasul este cu încă patru secunde mai aproape de pragul simbolic al autodistrugerii. Organizația indică trei mari teme care apasă simultan: armele nucleare, schimbările climatice și amenințările biologice.

Ce reprezintă, de fapt, „85 de secunde” și de ce e un indicator simbolic

În mod intenționat, ceasul nu funcționează ca un cronometru. Nu îți spune „mai ai X secunde”, ci îți spune „suntem într-un moment de risc excepțional de ridicat”. Scopul lui este să traducă în limbaj accesibil ceva ce, altfel, rămâne blocat în rapoarte tehnice, conferințe și documente de politică publică. Dacă imaginea te face să te oprești din scroll și să te întrebi „de ce?”, atunci și-a atins misiunea.

Istoria lui spune multe despre natura acestei metafore. A fost creat în 1947, la doi ani după bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki, într-o epocă în care lumea tocmai înțelesese că tehnologia poate depăși, într-o clipă, reflexele de prudență ale politicienilor. Când a fost introdus, ceasul era setat la șapte minute până la miezul nopții, tocmai ca să transmită urgență fără să pretindă o precizie matematică.

De atunci, a fost mutat înainte și înapoi de mai multe ori, în funcție de felul în care au evoluat tensiunile geopolitice și capacitatea statelor de a coopera. Cel mai „îndepărtat” moment de miezul nopții a fost în 1991, când ceasul a ajuns la 17 minute, după anunțuri de reducere a arsenalelor și semnale de detensionare între marile puteri. Diferența față de prezent este o parte din mesaj: atunci existau impulsuri puternice spre control și stabilizare; acum, evaluarea sugerează că frânele sunt mai slabe, iar riscurile sunt mai multe și mai interconectate.

De ce au mutat ceasul în 2026: nucleare, climă și amenințări biologice

Organizația care setează ceasul indică trei mari motive. În primul rând, armele nucleare. Riscul nu este doar existența focoaselor, ci faptul că ele continuă să existe într-un context în care neîncrederea dintre state rămâne ridicată, iar crizele pot escalada rapid. Într-o lume cu tensiuni mari, fiecare decizie luată în grabă, fiecare interpretare greșită și fiecare „semnal” militar poate produce efecte în lanț. În logica ceasului, apropierea de miezul nopții reflectă și fragilitatea mecanismelor de control, comunicare și stabilitate strategică.

În al doilea rând, schimbările climatice. Mesajul nu este doar despre vreme extremă, ci despre faptul că încălzirea globală acționează ca un amplificator de crize: lovește infrastructura, apasă pe sisteme economice, împinge migrații, tensionează societăți și poate accentua conflicte. Când clima se destabilizează, presiunea pe decidenți crește, iar tentația de soluții scurte și agresive devine mai mare. Într-un asemenea context, riscurile care păreau separate ajung să se hrănească reciproc.

A treia temă sunt amenințările biologice. Aici intră, pe de o parte, riscul clasic al apariției sau răspândirii unor agenți periculoși, iar pe de altă parte capacitatea tot mai mare a tehnologiilor moderne de a accelera cercetarea. Biologia avansează rapid, iar asta e o veste excelentă pentru medicină, dar poate deveni o veste proastă dacă guvernanța, supravegherea și normele de siguranță nu țin pasul. În logica acestui indicator, nu contează doar intenția, ci și ușurința cu care un accident, o eroare sau o utilizare răuvoitoare poate produce consecințe la scară mare.

Important este că aceste trei teme nu sunt prezentate ca „trei dosare separate”, ci ca un pachet de riscuri care se pot suprapune. Dacă ai tensiuni geopolitice, o criză climatică și vulnerabilități biologice în același timp, spațiul de manevră se îngustează. În asemenea momente, cooperarea internațională devine mai dificilă tocmai când ai cea mai mare nevoie de ea.

Ce poți face fără să cazi în panică și fără să ignori semnalul

În primul rând, folosește ceasul ca pe un instrument de orientare, nu ca pe o condamnare. Dacă îl tratezi ca pe o profeție, o să ajungi fie în anxietate, fie în cinism. În schimb, dacă îl tratezi ca pe o alarmă, îți poți pune întrebări utile: ce informații consumi, cât de repede sari la concluzii, cât de ușor ești tras în narațiuni apocaliptice care îți cer reacții emoționale, nu gândire. În perioade tensionate, igiena informațională devine o formă de autoapărare. Verifică înainte să distribui, caută context și compară surse, mai ales când un titlu îți cere să te sperii pe loc.

În al doilea rând, concentrează-te pe pârghiile reale pe care le ai. Nu poți controla geopolitica globală, dar poți susține politici și lideri care investesc în reducerea riscului: diplomație, mecanisme de control al armelor, transparență în domenii sensibile, pregătire pentru crize de sănătate publică și măsuri serioase de adaptare climatică. Dacă vrei să contezi, implică-te în comunitatea ta: sprijină organizații credibile, participă la dezbateri locale, cere responsabilitate și nu recompensa retorica isterică doar pentru că e „spectaculoasă”.

În al treilea rând, ai grijă de propria reziliență. Riscurile globale sunt mai ușor de gestionat de societăți care nu sunt epuizate și fragmentate. Dormi suficient, redu „doomscrolling-ul”, păstrează legături sociale reale și nu-ți transforma mintea într-un flux continuu de alerte. Dacă simți că te sufocă anxietatea, fă-ți o regulă simplă: consumă știri în intervale clare și apoi revino la viața ta. Ai nevoie de energie și claritate ca să fii util, nu de panică.

În final, faptul că ceasul arată 85 de secunde nu înseamnă că totul e pierdut. Înseamnă că semnalele de avertizare sunt puternice și că reacția întârzie sau se fragmentează. Metafora asta există tocmai ca să te împingă spre o întrebare practică: ce alegi să faci cu informația? Dacă răspunsul tău e să devii mai atent, mai informat și mai greu de manipulat, atunci ceasul și-a făcut treaba.