Ce sunt obligate asociaţiile de proprietari să facă atunci când este multă zăpadă în jurul blocului: exemple clare din lege

Iernile cu ninsori abundente readuc, an de an, aceeași întrebare printre locatari: cine trebuie să curețe zăpada din jurul blocului? Mulți cred că este exclusiv treaba primăriei. În realitate, legislația românească stabilește foarte clar obligații directe pentru asociațiile de proprietari, iar nerespectarea lor poate aduce amenzi consistente și chiar răspundere civilă dacă cineva este rănit.

Curățarea trotuarului și a aleilor, obligație directă

Baza legală este Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, completată de hotărâri ale consiliilor locale și regulamentele de salubrizare adoptate de fiecare primărie. Potrivit legii și regulamentelor locale de gospodărire urbană, asociația de proprietari are obligația să întrețină și să mențină în siguranță zonele comune aferente imobilului. Lista include:

• trotuarul din dreptul blocului;
• aleile de acces către scări;
• intrările în imobil;
• accesul la ghene, parcări și spații tehnice.

Concret, după ninsori abundente, asociația trebuie să organizeze deszăpezirea imediată. Nu este opțională și nici nu poate fi amânată până se topește zăpada. Legea impune prevenirea accidentelor.

În practică, asta înseamnă:

Vezi și:

Prognoza meteo actualizată pentru Paște 2026. Meteorologii anunță surprize de la vreme în weekendul 11–12 aprilie

Horoscopul săptămânii 16–22 martie 2026: Mercur își încheie retrogradarea, iar zodiile au parte de un nou început

• îndepărtarea stratului de zăpadă;
• spargerea gheții;
• împrăștierea de material antiderapant (nisip, sare sau clorură de calciu).

Dacă un pieton alunecă pe trotuarul necurățat și suferă o fractură, asociația poate fi obligată în instanță la despăgubiri, deoarece zona este considerată ca fiind în administrarea acesteia.

Cine face efectiv deszăpezirea

Legea nu obligă locatarii individuali să iasă cu lopata, însă obligă asociația să asigure lucrarea. Aceasta poate:

• să contracteze o firmă de salubrizare;
• să angajeze personal de întreținere;
• să stabilească prin hotărâre internă participarea locatarilor.

Administratorul și președintele au responsabilitatea organizării intervenției. Nepunerea în aplicare poate atrage sancțiuni contravenționale date de Poliția Locală.

Zăpada de pe acoperiș și țurțurii, risc major

Puțini proprietari știu că cea mai serioasă obligație nu este la nivelul solului, ci deasupra lui. Conform Legii 196/2018, acoperișul este parte comună a clădirii, deci întreținerea lui aparține asociației. Aceasta include:

• îndepărtarea zăpezii excesive;
• eliminarea țurțurilor;
• securizarea zonelor periculoase.

Dacă apar țurțuri, asociația trebuie:

• să intervină rapid pentru îndepărtare;
• să delimiteze zona (bandă, anunțuri de avertizare);
• să prevină accesul pietonilor până la remediere.

Dacă un țurțure cade și rănește o persoană sau avariază o mașină, răspunderea este civilă și poate deveni penală în caz de vătămare gravă.

Amenzi și consecințe

În majoritatea orașelor din România, inclusiv București, regulamentele locale prevăd amenzi pentru necurățarea zăpezii de către asociații. Acestea pot ajunge, în funcție de localitate, la câteva mii de lei. Mai grav însă este că instanțele consideră lipsa deszăpezirii neglijență în administrarea imobilului. Asta înseamnă despăgubiri pentru:

• fracturi;
• entorse;
• avarii auto;
• distrugerea bunurilor.

Pe scurt, primăria curăță carosabilul și arterele publice principale, dar siguranța imediată din jurul blocului aparține asociației de proprietari. Deszăpezirea trotuarului, spargerea gheții, îndepărtarea țurțurilor și a zăpezii de pe acoperiș nu sunt gesturi de bunăvoință, ci obligații legale.

Care sunt cei mai mari importatori și exportatori ai României. Locurile ocupate de Lidl, Dacia și Porsche