Ce spune culoarea cafelei despre gustul ei: de ce să nu o foloseşti pe cea aproape neagră
Pentru mulți oameni, cafeaua nu este doar o băutură, ci un ritual zilnic și un pretext pentru socializare. În numeroase țări, inclusiv în România, cafeaua este asociată cu diminețile grăbite, pauzele de la birou sau întâlnirile cu prietenii. Cu toate acestea, deși este atât de prezentă în viața noastră, puțini se gândesc ce se află cu adevărat în spatele unei cești de cafea. Unul dintre cele mai răspândite mituri este ideea că o cafea bună trebuie să fie aproape neagră și foarte amară.
Cum se obține cafeaua
Cafeaua provine din cafetier, o plantă care produce fructe asemănătoare cireșelor. În interiorul acestor mici fructe se află boabele de cafea, care sunt ulterior uscate, prăjite și măcinate. Drumul de la plantație până în ceașcă este unul lung și atent controlat. Totul începe cu alegerea solului, a climei și a altitudinii, factori care influențează decisiv gustul final. Cele mai apreciate cafele din lume provin din zone montane, unde temperaturile sunt mai stabile, iar solurile sunt bogate în minerale, precum Etiopia, Columbia, Kenya sau Guatemala.
Imaginea cafelei negre, dense și extrem de amare, pe care o întâlnim frecvent în cafenele, s-a impus de-a lungul deceniilor ca un standard. Mulți o consideră „tare” și, implicit, de calitate. În realitate, specialiștii în cafea spun exact contrariul. Culoarea foarte închisă este, de cele mai multe ori, un semn al unui proces de prăjire excesiv sau al unei extracții greșite în timpul preparării.
O cafea de calitate, bine preparată, are o nuanță de maro închis, uneori cu reflexii aurii sau ușor roșiatice, în funcție de originea boabelor. Aceste cafele nu au nevoie de zahăr sau lapte pentru a fi savurate cu plăcere. Ele pot oferi arome florale, fructate, de ciocolată sau condimente, o aciditate plăcută și un corp echilibrat. Degustarea lor poate fi o experiență în sine pentru pasionați.
Prăjirea influențează gustul final al cafelei
Procesul de producție al cafelei este unul complex și solicitant. Planta are nevoie de trei până la patru ani pentru a produce primele fructe. Când acestea ajung la maturitate și capătă o culoare roșu intens, sunt recoltate, de cele mai multe ori manual, pentru a fi alese doar cele perfecte. Fructele necoapte sau prea coapte pot compromite întregul lot.
După recoltare, cafeaua este procesată rapid pentru a evita fermentarea necontrolată. Există mai multe metode: procesarea umedă, care oferă cafele curate și echilibrate; procesarea uscată, ce scoate în evidență note dulci și fructate; și metoda honey, o variantă intermediară, care adaugă savoare și dulceață. Fiecare metodă contribuie diferit la profilul aromatic.
Ultimul pas, prăjirea, este decisiv. Contrar credinței populare, prăjirea foarte intensă nu îmbunătățește cafeaua, ci îi distruge aroma. Cafelele aproape negre tind să fie amare. De aceea, specialiștii recomandă să eviți cafeaua foarte închisă la culoare și să alegi una maro, care păstrează identitatea boabelor și oferă o experiență gustativă mult mai bogată.